#Exponatul Lunii

Cazanele turnate din bronz din perioada scitică (secolele V-III a. Chr.) reprezintă descoperiri relativ rare în zonele de stepă și silvostepă din nordul Mării Negre, în special la limitele sale de vest. În acest context, vasele de acest gen descoperite pe teritoriul Republicii Moldova ocupă un loc special în colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei (MNIM). La momentul de față în expoziția arheologică a muzeului sunt expuse două cazane de bronz descoperite în anul 1988 lângă s. Nicolscoe, mun. Tiraspol. Alte două cazane aflate în colecțiile MNIM provin din tumulii de lângă Dubăsari și Răscăieții Noi.

Piesa prezentată în calitate de exponat al lunii reprezintă o descoperire mai puțin cunoscută, documentată în 1979 în tumulul nr. 1 din preajma satului Răscăieții Noi, raionul Ștefan-Vodă. Pe lângă dimensiunile sale remarcabile (aproximativ 10 m înălțime), această movilă funerară este cunoscută și prin descoperirea din anul 1953 a unei terminații din bronz executată în stilul animalier scitic. Ulterior, în contextul deteriorării acestei movile a fost găsit un cazan de bronz turnat atribuit culturii scitice. Cazanul a fost grav afectat mecanic, în urma căruia buza a fost deformată, iar pereții, împreună cu un mâner vertical păstrat, au fost îndoiți. S-au pierdut fragmente din partea superioară a corpului și un mâner. Înălțimea totală reconstituită a cazanului este de 24 cm (fără mânere), diametrul reconstituit al cazanului emisferic este de 30 cm, iar greutatea de 6,5 kg. În 2020, au fost obținute date privind compoziția chimică a aliajului cazanului de bronz, care au arătat că acesta a fost turnat dintr-un aliaj format din aproape 95 % cupru. Mormintele scitice cercetate în tumulul de la Răscăieții Noi au fost datate în secolul al IV-lea a. Chr. În același timp, cazanul cu mânere verticale de la Răscăieții Noi aparține unei perioade mai timpurii, acest fapt fiind demonstrat de terminația din bronz din prima jumătate a secolului al V-lea a. Chr. descoperită în anul 1953. În plus, în mormântul 7 din tumulul 2 de la Răscăieții Noi a fost găsită o placă reprezentând un prădător încolăcit (expusă în expoziția MNIM), datată la mijlocul secolului al V-lea a. Chr. Astfel, cazanul din tumulul nr. 1 de la Răscăieții Noi, cel m ai probabil, aparține sfârșitului perioadei scitice medii, fiind datat la mijlocul, sau în al treilea sfert al secolului al V-lea î. Chr.

Cazanele de bronz scitice din nord-vestul Mării Negre sunt concentrate în trei regiuni principale: Bucovina-Podolia, Dunărea de Jos și Nistrul de Jos, unde a fost găsit și exemplarul din Răscăieții Noi. Unele cazane scitice au fost găsite în afara unui context arheologic, reprezentând descoperiri fortuite. Cu toate acestea, în asociere cu alte descoperiri „fortuite" (de ex. statui antropomorfe scitice), cazanele scitice marchează o prezență scitică, cel mai probabil, nu mai devreme de finalul secolului al VI-lea a. Chr. Cazanele pătrund în zona Bucovinei și Podoliei în perioada scitică timpurie și sunt cunoscute de la mijlocul secolului al VII-lea a. Chr. Cazanele din bronz turnate împreună cu purtătorii acestora, pătrund în zona de stepă cu 150-200 de ani mai târziu, la fel ca și complexele funerare „militare", care apar în regiunile de stepă de vest, nu mai devreme de mijlocul secolului al V-lea a. Chr. Marea majoritatea a complexelor funerare cu cazane se încadrează în a două jumătatea a sec. V a. Chr. La începutul secolului al IV-lea a. Chr. aceste cazane se întâlnesc mai rar, iar în al doilea sfert de secolului al IV a. Chr. au dispărut complet din practicile culturale ale populației din stepele nord-vest-pontice.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Spectacol muzical-literar „Am venit să colindăm!”

23 decembrie 2015

Tradițional, în zilele sărbătorii de Crăciun, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei sunt organizate spectacole pentru copiii dezavantajați din punct de vedere social și material. Scopul acestor activități este acela de a promova drepturile copiilor greu încercați și a familiilor lor și de a-i integra în societate. De asemenea, prin aceste activități se oferă ocazia ca acești copii să pătrundă în lumea minunată a Sărbătorilor de Iarnă, unde pot cunoaște datinile și obiceiurile de iarnă, unde îl pot întâlni pe Moș Crăciun.

Astfel, la 23 decembrie Muzeul Național de Istorie a Moldovei (coordonator: Larisa Bardier), în colaborare cu Serviciul social „Asistență Personală" (coordonator: Tatiana Plucci) și Centrul Educației estetice „Lăstărel" (coordonatori: Alexandr Cocean, Viorica Florea și Elena Prutean) au organizat pentru copiii defavorizați și familiile lor din mun. Chișinău un spectacol muzical-literar cu genericul „Am venit să colindăm". Spectacolul, care a cuprins colinde, sorcova, plugușorul, urături, scenete ce ilustrează Nașterea Domnului, a fost susținut de colectivele artistice ale Centrului Educației Estetice „Lăstărel" și anume: Corul de băieți „Academia Campanelli", conducător Elena Gulpac; Ansamblul vocal „Ell-By-Star", conducător Nelea Maslo, maestru de concert Mariana Ganea; Ansamblul folcloric „Dumbrăvița", conducător Marina Dumbrăveanu, maestru de concert Victor Dumbrăveanu; Grupul instrumental al Orchestrei de fanfară „Tenore", conducător Ion Cojocaru, maestru de concert Victor Pogonii; Colectivul vocal-coral „Alegria", conducător Vasile Roșioru; Ansamblul vocal „Tinerețe Floare", conducător Marcel Stoian; Cercul vocal condus de Evghenia Bolotova; Cercul dramatic „Copăcel", conducător Andrei Graur.

Din program:
1. Suita de colinde „Aprindeți luminile", „Şedric", „Veniți gazdă la fereastră" și „Colindăm, colindăm iarna", susținută de Corul de băieți „Academia Campanelli".
2. Piesa instrumentală „Am venit să colindăm!", interpretată de Grupul instrumental al Orchestrei de fanfară „Tenore".
3. Poezia „Iarna" de Georgeta Voinovan, recitată de Mădălina Graur, membră a Cercului dramatic „Copăcel".
4. Colind de Crăciun cu Diana Stoica, solista Ansamblului vocal „Tinerețe Floare".
5. Cântecul „Steaua Crăciunului", interpretat de Ansamblul vocal „Ell-By-Star".
6. Colindul „O, ce veste minunată", interpretat de Maria Godoroja, solista Colectivului vocal-coral „Alegria".
7. Cântecul „Iară e Crăciunul", interpretat de Ansamblul vocal „Ell-By-Star".
8. Piesa instrumentală „Clopoței", interpretată de Grupul instrumental al Orchestrei de fanfară „Tenore".
9. Cântecul „Noaptea de Crăciun", interpretat de Cujbă Valeria și Beziazîcinîi Denis, membri ai cercului vocal.
10. Moment artistic cu datini și obiceiuri de iarnă (colind, urătură tradițională, căprița, semănatul, sorcova), susținut de Ansamblul folcloric „Dumbrăvița".

La finalul spectacolului, copiii au fost răsplătiți cu daruri, pe care le-au primit de la Moș Crăciun.

Spectacol muzical-literar „Am venit să colindăm!”

#Exponatul Lunii

Cazanul scitic din bronz de la Răscăieții Noi

Spectacol muzical-literar „Am venit să colindăm!”

23 decembrie 2015

#Exponatul Lunii