#Exponatul Lunii

Setul de vase ceramice a fost descoperit întâmplător în luna octombrie 2025 în partea de sud-vest a satului Bălceana, r. Hâncești, la circa 1,2 km de la r. Lăpușniţa. Materialele arheologice au fost recuperate de către Agenţia Naţională Arheologică.

Inventarul ceramic cuprinde un vas de provizii (pifos) de dimensiuni mari cu un volum de 20 litri (h=39,2 cm, d=35,0 cm) decorat cu un brâu reliefat sub buză, un castron de dimensiuni medii cu un volum de 2,5 litri (h=16,9 cm, d=23,2 cm), o cană de dimensiuni medii cu un volum de 0,6 litri (h=12 cm, d=13,4 cm) și un fund de la un vas-borcan.

Vasele ceramice de factură grosieră sunt confecționate manual, prin tehnica suprapunerii și modelării unor suluri de lut, pregătite din pastă cu adaos de șamotă și nisip. Suprafața ceramicii este neregulată, acoperită cu un strat de angobă de culoare gălbuie-roșietică cu pete negre, miezul pereților fiind de culoare neagră.

Cele trei vase păstrate integral denotă forme bitronconice bine profilate cu diametrul maxim în partea de mijloc a corpului, cu buzele drepte sau oblice ușor rotunjite la capăt. Oalele de acest tip sunt caracteristice pentru aria culturală medievală timpurie din Nordul și Nord-Vestul Mării Negre datată în secolele V-VII. La est de râul Nistru, pe teritoriul Ucrainei, ceramică analogică se întâlnește în cadrul așezărilor de tip Penkovka, iar în spațiul carpato-nistrean aceasta este caracteristică pentru așezările de tipul Costișa-Botoșana-Hansca.

În spațiul pruto-nistrean ceramica grosieră cu corpul bitronconic, de regulă, este atestată prin fragmente și relativ rar prin vase întregi, descoperite la Hansca, Dănceni, Recea, Seliște, Păhărniceni etc., aceasta reprezentând o componentă indispensabilă a inventarului local din perioada secolelor V-VII. În acest context, descoperirea la Bălceana a unui set de vase grosiere bitronconice păstrate aproape intact reprezintă un caz relativ rar întâlnit, care are o importanță deosebită pe plan științific. Conform unor ipoteze, tradiția ceramicii grosiere cu corp bitronconic din secolele V-VII ar fi de origine nord-pontică. În același timp însă, nu poate fi exclus și faptul ca vasele ceramice bitronconice ar putea să reprezinte un produs al interferențelor etnoculturale de epocă rezultat concomitent pe întregul teritoriu de la Carpați până la Nipru și Donețul de Nord.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Vernisajul expoziției „Armonia frumuseții. Eleganța atemporală a covoarelor azere”

18 mai 2025

Pe 18 mai 2025, Muzeul Național de Istorie a Moldovei a inaugurat expoziția „Armonia frumuseții. Eleganța atemporală a covoarelor azere" în cadrul programului Zilei Internaționale a Muzeelor, un eveniment ce a adus în prim-plan bogata tradiție a covoarelor azere. Organizată în parteneriat cu Azərxalça și Ambasada Republicii Azerbaidjan în Republica Moldova, expoziția reprezintă o incursiune în patrimoniul textil al Azerbaidjanului, evidențiind diversitatea stilistică și măiestria meșteșugărească.

Evenimentul de deschidere a reunit reprezentanți ai instituțiilor culturale, membri ai corpului diplomatic, parlamentari și publicul larg. Discursurile oficiale au fost susținute de Ambasadorul Azerbaidjanului în Republica Moldova, Ulvi Bahshaliyev, Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, Directorul General al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, dr.hab. Eugen Sava, Președintele Consiliului de Administrație al Azərxalça, Emin Mammadov, și Copreședintele grupului parlamentar de prietenie moldo-azer, Vitalie Jacot.

Ambasadorul Ulvi Bahshaliyev a subliniat importanța covoarelor azere ca parte a patrimoniului cultural imaterial recunoscut de UNESCO, evidențiind eforturile Azerbaidjanului pentru conservarea și promovarea acestei arte. Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, a evidențiat faptul că expoziția constituie un exemplu de colaborare interculturală, subliniind că „cultura este cea mai puternică legătură între popoare". Emin Mammadov, Președintele Azərxalça, a vorbit despre impactul cultural al covoarelor azere, punând accent pe colaborările internaționale și rolul instituției în dezvoltarea acestui meșteșug.

În intervenția sa, dr.hab. Eugen Sava, Directorul General al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, a evidențiat importanța organizării unei astfel de expoziții în cadrul Zilei Internaționale a Muzeelor, subliniind că promovarea patrimoniului cultural prin colaborări internaționale contribuie la diversificarea și aprofundarea discursului muzeografic. Acesta a remarcat că pentru prima dată în Republica Moldova sunt expuse covoare tradiționale azere într-un cadru muzeal, marcând un pas semnificativ în consolidarea relațiilor culturale dintre cele două țări.

În semn de apreciere pentru colaborarea culturală, Muzeul Național de Istorie a Moldovei a primit două covoare tradiționale azere, oferite din partea statului Azerbaidjan. Evenimentul s-a încheiat cu un recital de muzică tradițională azeră, aducând un omagiu artei și identității culturale azere.

În prima săptămână de la vernisaj, expoziția, care reunește 23 de covoare din diverse școli de țesut, a fost vizitată de peste 10.600 de persoane, reflectând interesul publicului față de tradiția covoarelor azere.

Expoziția „Armonia frumuseții. Eleganța atemporală a covoarelor azere" va putea fi vizitată între 18 mai -31 iulie 2025, în sala 1 a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, Chișinău, str. 31 August 1989, 121A.