#Exponatul Lunii

Părțile principale ale aparatului cuprind carcasa, burduful, obiectivul și sistemul de vizare. Carcasa este alcătuită din două cadre de lemn de nuc lăcuit, unite printr-un burduf pliabil din material textil negru, care permite extensia necesară pentru focalizare. Pe panoul frontal se află obiectivul anastigmat Agfa, montat într-un obturator de tip Compur, produs de F. Deckel din München. Dispune de un vizor pliabil tip „brilliant" pentru orientare portret și peisaj. Utilizează plăci fotografice din sticlă acoperite cu un strat de emulsie fotografică, montate în casete de lemn de nuc, cu dimensiunea cadrului de 9x12 cm.
Modelul din lemn de nuc, considerat vârful de gamă „Agfa Isolar Luxus", a fost proiectat de fabrica A.H. Rietzschel din München, preluată de AGFA în 1925 și care a continuat producerea acestui tip de aparat sub numele propriu până la sfârșitul anilor `20 ai sec. XX.
Piesa a fost restaurată de Mihail Culașco, Secția Restaurare MNIM.
Scurt istoric al aparatului fotografic
Istoria aparatului de fotografiat numără 200 de ani, timp în care acesta a evoluat, de la camera obscură până la dispozitivul digital de astăzi. Momentele importante de-a lungul parcursului istoric includ: prima fotografie permanentă realizată în 1826 de fizicianul francez Joseph Nicéphore Niépce, folosind o cutie de lemn și o placă acoperită cu bitum de Iudeea; inventarea primului procedeu fotografic - dagherotipia - în anul 1839 de către francezul Louis Daguerre, care a marcat nașterea oficială a fotografiei; inventarea calotipiei, procedeu de realizare a fotografiei bazat pe principiul negativ/pozitiv, de către fizicianul și chimistul britanic Fox Talbot; inventarea plăcilor de colodiu umede de către englezul Frederick Scott Archer și a plăcilor fotografice de sticlă uscate de către britanicii Richard Leach Maddox și John Huds Bennet; introducerea filmului fotografic flexibil montat pe role și lansarea primului aparat Kodak de către inventatorul american George Eastman; lansarea primului aparat care folosea film de 35 mm de către compania germană „Leica"; lansarea primului aparat fotografic instant „Polaroid", inventat de americanul Edwin Land. În cele din urmă, începând cu 1975, acest drum a condus la revoluția fotografiei digitale. Fiecare pas succesiv a făcut ca aparatele fotografice să devină mai mici și mai rapide, îmbunătățind semnificativ calitatea imaginii.
Primul atelier fotografic a fost deschis la Chișinău în 1854 de către Eduard Glewski, iar înainte de Primul Război Mondial în Basarabia existau deja circa 100 de ateliere de fotografie.
Colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei cuprinde peste 30 de aparate fotografice, realizate în Austria; Germania, Franța, URSS, Japonia și China, datate cu sf. sec. XIX-anii 2000, între care aparate cu burduf pliabil, camere de tip BOX (cutie), aparate reflex cu un singur obiectiv (SLR) și cu două obiective (TLR), aparate digitale (DSLR).

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Vernisajul expoziției: ,,Arta în mișcare: de la schiță la film regizat”

28 octombrie 2025

Muzeul Național de Istorie a Moldovei a inaugurat, în data de 28 octombrie 2025, expoziția Arta în mișcare: de la schiță la film regizat, organizată cu prilejul Zilei mondiale a patrimoniului audiovizual.

La deschiderea oficială au luat cuvântul dr. Eugen Sava, director general al Muzeului Național de Istorie a Moldovei; Valentina Plugaru, secretar responsabil la Uniunea Cineaștilor din Moldova; Zinaida Timofti, actrița și soția regretatului regizor Valeriu Gagiu, care a lucrat aproape la toate filmele cu cuplul Bulgakov-Roman; precum și Ana Maria Rusnac, curatoarea expoziției, care a prezentat conceptele metodologice și etapele cercetării. Intervențiile au subliniat importanța recunoașterii scenografiei ca formă de artă autonomă și rolul muzeului în conservarea memoriei vizuale a cinematografiei naționale.

Expoziția aduce în prim plan aportul pictorilor-scenografi aflați la baza identității vizuale a producțiilor Moldova-Film, instituție cinematografică cu evoluție complexă - de la „Studioul Moldovenesc de Actualități Documentare" (înființat în 1952) la multiple reorganizări care i-au marcat statutul și funcțiile până la etapa contemporană. În decursul mai multor decenii, studioul a produs filme artistice, documentare și de animație care au contribuit la formarea unei imagini cinematografice distincte în context est-european; această moștenire face obiectul reflecției expoziționale.

Centrul atenției îl constituie creația Aureliei Roman Aureliei Roman - pictor scenograf remarcabil, activă în cadrul studioului „Moldova-Film" între anii 1959-1987. Absolventă a Facultății de Artă de la VGIK Moscova. La fel, se regăsesc și lucrări aparținând lui Stanislav Bulgakov, Maestru Emerit al Artei în RSS Moldovenească.

Din perspectivă metodologică, Arta în mișcare propune o lectură multiplă - istorică, estetică şi tehnică - ce pune în dialog documentul de arhivă și produsul final: schiţa iniţială, modelul de costum sau diorama de atelier şi imaginea filmată. De asemenea, proiectul valorifică materialele din colecţiile muzeului pentru a demonstra cum scenografia operează ca „arhitectură a emoţiei" şi ca componentă esenţială a patrimoniului audiovizual.

Expoziția, curatoriată de Olga Andranovici și Ana-Maria Rusnac, invită specialiştii, studenţii şi publicul larg la o explorare a culiselor creaţiei cinematografice şi la revalorificarea scenografiei în discursul patrimoniului cultural naţional.

Expoziția poate fi vizitată în perioada 28 octombrie - 28 noiembrie 2025, în holul de la etajul I al Muzeului Național de Istorie a Moldovei (str. 31 August 1989, nr. 121A, Chișinău).