#Exponatul Lunii

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.

Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii.

Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia.
Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.

Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu.
La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Vernisajul expoziției în aer liber „Educație pe timp de ocupație”

24 februarie 2025

Muzeul Național de Istorie a Moldovei, în parteneriat cu Amnesty International Moldova a organizat pe 24 februarie 2025, vernisajul expoziției în aer liber „Educație pe timp de ocupație", dedicată documentării crimelor de război și impactului devastator al agresiunii rusești asupra civililor din Ucraina. Evenimentul a marcat trei ani de la începerea invaziei la scară largă, precum și un deceniu de încălcări grave ale drepturilor omului comise de Rusia.

Fotografiile expuse au redat realitatea dură a sistemului de educație din zonele ocupate, evidențiind distrugerea sistematică a școlilor și dificultățile cu care s-au confruntat elevii și profesorii. Imaginile au surprins clădiri școlare distruse de bombardamente, săli de clasă transformate în ruine și manuale abandonate printre dărâmături, simbolizând impactul devastator al războiului asupra educației.

De la încăputul invaziei, peste 3.500 de instituții de învățământ din Ucraina au fost distruse sau grav avariate, lăsând sute de mii de copii fără acces la educație în condiții normale. Mulți elevi și profesori au fost forțați să se adapteze unor situații extreme: unii și-au continuat studiile în exil, în timp ce alții au rămas sub ocupație, fiind obligați să învețe după un curriculum impus de Rusia sau să își desfășoare activitatea în școli controlate de forțele de ocupație.

"Această expoziție nu doar documentează crimele împotriva educației, ci servește ca un apel la conștientizare și solidaritate", a declarat Eugen Sava, dr. hab., Director general a Muzeului Național de Istorie a Moldovei.

„La trei ani de la invazia la scară largă a Rusiei, cerem justiție, responsabilitate și despăgubiri, precum și o participare semnificativă la procesul de pace. Acestea sunt esențiale pentru copiii amenințați pentru că studiază online în limba ucraineană și pentru profesorii din teritoriile ocupate de Rusia, forțați să predea după un curriculum impus. Fără încetarea imediată a acestor încălcări și fără garanții solide pentru justiție, un acord de pace pripit nu va face decât să prelungească suferința și să asigure impunitatea celor care au comis grave încălcări ale drepturilor omului", a declarat Veaceslav Tofan, Director executiv Amnesty International Moldova.

La vernisaj au participat cetățeni, activiști și reprezentanți ai societății civile, care și-au exprimat solidaritatea cu victimele războiului și au semnat petiția Amnesty International prin care s-a cerut tragerea la răspundere a celor vinovați de crime împotriva umanității.

Amnesty International Moldova a reafirmat angajamentul de a monitoriza și documenta încălcările drepturilor omului, pledând pentru adevăr și responsabilizare.

Expoziția este deschisă pentru vizitare până pe 10 martie 2025, pe gardul Muzeului Național de Istorie, Chișinău, str. 31 August 1989, 121 A.