#Exponatul Lunii

Clopoțeii de Crăciun au intrat în spațiul românesc printr-un proces îndelungat, în care tradițiile arhaice s-au împletit cu credința creștină și cu influențele europene. Cu mult înainte de apariția sărbătorii Crăciunului, sunetele metalice aveau un rol ritualic important în comunitățile vechi: ele erau folosite pentru alungarea spiritelor rele, pentru purificarea spațiului și pentru protejarea oamenilor în momentele de trecere dintre ani. Aceste credințe s-au păstrat în obiceiurile de iarnă, precum colindatul, Plugușorul sau jocurile cu măști, unde clopotele și zurgălăii erau nelipsiți.

Odată cu răspândirea creștinismului, sunetul clopotului a căpătat o semnificație religioasă profundă, devenind vestitor al sărbătorilor mari și simbol al Nașterii Domnului. Totuși, clopoțeii mici nu erau încă folosiți ca decorațiuni, ci mai ales ca obiecte funcționale sau rituale.

Primul brad împodobit cu prilejul sărbătorilor de Crăciun a fost cel de la palatul principelui Carol I de Hohenzollern, după sosirea sa în Principatele Române, în anul 1866. Din acel moment, tradiția s-a statornicit, iar în noaptea de Crăciun, prinții și prințesele invitate la palat participau la împodobirea bradului. Printre ornamentele folosite se numărau și clopoțeii metalici, care simbolizau bucuria, vestea cea bună și protecția divină asupra casei.

În secolul al XX-lea, clopoțeii de Crăciun se răspândesc în toate provinciile românești și devin un simbol vizual al sărbătorii, prezent atât în decorațiuni, cât și în colinde. Chiar și în perioadele în care expresia religioasă a fost restricționată, clopoțeii au rămas în casele oamenilor ca semn al bucuriei și al continuității tradiției. Astăzi, ei păstrează această dublă semnificație: ecoul unor credințe străvechi și, totodată, vestea Nașterii lui Hristos, devenind un simbol al speranței, al luminii și al legăturii dintre trecut și prezent.

Aceste piese cu clinchete sonore fac parte dintr-o colecție generoasă de patrimoniu al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, întrunind peste 200 de bunuri culturale. O contribuție substanțială la completarea acestei colecții de clopoței decorativi a adus-o Dorina Raischi, învățătoare la școala nr. 94 din or. Chișinău, care a donat muzeului 174 de clopoței, dintre care circa 30 de piese sunt cu tematica sărbătorilor de iarnă. Aceștia fiind confecționați din ceramică, porțelan, sticlă, metal, au fost aduși de pe diferite meridiane ale lumii, unde redau o imagine sumară despre cultura universală a clopoțeilor. Ei dau o nota festiva casei noastre si chiar unui cadou, sunt parte integranta a sărbătorilor de iarna si este greu sa ne imaginam Crăciunul fără clinchetul lor vesel.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Vernisajul expoziției în aer liber „Educație pe timp de ocupație”

24 februarie 2025

Muzeul Național de Istorie a Moldovei, în parteneriat cu Amnesty International Moldova a organizat pe 24 februarie 2025, vernisajul expoziției în aer liber „Educație pe timp de ocupație", dedicată documentării crimelor de război și impactului devastator al agresiunii rusești asupra civililor din Ucraina. Evenimentul a marcat trei ani de la începerea invaziei la scară largă, precum și un deceniu de încălcări grave ale drepturilor omului comise de Rusia.

Fotografiile expuse au redat realitatea dură a sistemului de educație din zonele ocupate, evidențiind distrugerea sistematică a școlilor și dificultățile cu care s-au confruntat elevii și profesorii. Imaginile au surprins clădiri școlare distruse de bombardamente, săli de clasă transformate în ruine și manuale abandonate printre dărâmături, simbolizând impactul devastator al războiului asupra educației.

De la încăputul invaziei, peste 3.500 de instituții de învățământ din Ucraina au fost distruse sau grav avariate, lăsând sute de mii de copii fără acces la educație în condiții normale. Mulți elevi și profesori au fost forțați să se adapteze unor situații extreme: unii și-au continuat studiile în exil, în timp ce alții au rămas sub ocupație, fiind obligați să învețe după un curriculum impus de Rusia sau să își desfășoare activitatea în școli controlate de forțele de ocupație.

"Această expoziție nu doar documentează crimele împotriva educației, ci servește ca un apel la conștientizare și solidaritate", a declarat Eugen Sava, dr. hab., Director general a Muzeului Național de Istorie a Moldovei.

„La trei ani de la invazia la scară largă a Rusiei, cerem justiție, responsabilitate și despăgubiri, precum și o participare semnificativă la procesul de pace. Acestea sunt esențiale pentru copiii amenințați pentru că studiază online în limba ucraineană și pentru profesorii din teritoriile ocupate de Rusia, forțați să predea după un curriculum impus. Fără încetarea imediată a acestor încălcări și fără garanții solide pentru justiție, un acord de pace pripit nu va face decât să prelungească suferința și să asigure impunitatea celor care au comis grave încălcări ale drepturilor omului", a declarat Veaceslav Tofan, Director executiv Amnesty International Moldova.

La vernisaj au participat cetățeni, activiști și reprezentanți ai societății civile, care și-au exprimat solidaritatea cu victimele războiului și au semnat petiția Amnesty International prin care s-a cerut tragerea la răspundere a celor vinovați de crime împotriva umanității.

Amnesty International Moldova a reafirmat angajamentul de a monitoriza și documenta încălcările drepturilor omului, pledând pentru adevăr și responsabilizare.

Expoziția este deschisă pentru vizitare până pe 10 martie 2025, pe gardul Muzeului Național de Istorie, Chișinău, str. 31 August 1989, 121 A.