#Exponatul Lunii

Setul de vase ceramice a fost descoperit întâmplător în luna octombrie 2025 în partea de sud-vest a satului Bălceana, r. Hâncești, la circa 1,2 km de la r. Lăpușniţa. Materialele arheologice au fost recuperate de către Agenţia Naţională Arheologică.

Inventarul ceramic cuprinde un vas de provizii (pifos) de dimensiuni mari cu un volum de 20 litri (h=39,2 cm, d=35,0 cm) decorat cu un brâu reliefat sub buză, un castron de dimensiuni medii cu un volum de 2,5 litri (h=16,9 cm, d=23,2 cm), o cană de dimensiuni medii cu un volum de 0,6 litri (h=12 cm, d=13,4 cm) și un fund de la un vas-borcan.

Vasele ceramice de factură grosieră sunt confecționate manual, prin tehnica suprapunerii și modelării unor suluri de lut, pregătite din pastă cu adaos de șamotă și nisip. Suprafața ceramicii este neregulată, acoperită cu un strat de angobă de culoare gălbuie-roșietică cu pete negre, miezul pereților fiind de culoare neagră.

Cele trei vase păstrate integral denotă forme bitronconice bine profilate cu diametrul maxim în partea de mijloc a corpului, cu buzele drepte sau oblice ușor rotunjite la capăt. Oalele de acest tip sunt caracteristice pentru aria culturală medievală timpurie din Nordul și Nord-Vestul Mării Negre datată în secolele V-VII. La est de râul Nistru, pe teritoriul Ucrainei, ceramică analogică se întâlnește în cadrul așezărilor de tip Penkovka, iar în spațiul carpato-nistrean aceasta este caracteristică pentru așezările de tipul Costișa-Botoșana-Hansca.

În spațiul pruto-nistrean ceramica grosieră cu corpul bitronconic, de regulă, este atestată prin fragmente și relativ rar prin vase întregi, descoperite la Hansca, Dănceni, Recea, Seliște, Păhărniceni etc., aceasta reprezentând o componentă indispensabilă a inventarului local din perioada secolelor V-VII. În acest context, descoperirea la Bălceana a unui set de vase grosiere bitronconice păstrate aproape intact reprezintă un caz relativ rar întâlnit, care are o importanță deosebită pe plan științific. Conform unor ipoteze, tradiția ceramicii grosiere cu corp bitronconic din secolele V-VII ar fi de origine nord-pontică. În același timp însă, nu poate fi exclus și faptul ca vasele ceramice bitronconice ar putea să reprezinte un produs al interferențelor etnoculturale de epocă rezultat concomitent pe întregul teritoriu de la Carpați până la Nipru și Donețul de Nord.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Vernisarea expoziției „Chișinăul prin timp"

12 octombrie 2022

În data de 12 octombrie, la ora 16:00, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei a fost vernisată expoziția „Chișinăul prin timp", a artistei și poetei Galina Vieru.

Expoziția „Chișinăul prin timp", cuprinde o serie de lucrări bazate pe legende și realități, care dezgolesc chipul alb de piatră al acestui oraș, crestat și șlefuit de timp, prin oamenii și secolele lui. În pânze au renăscut edificii uitate, locuri istorice și peisaje din capitala noastră. Colecția de pictură cheamă spre cunoaștere și descoperire, spre deschidere și lumină, spre pași noi ce vor căuta în zumzetul acestui cuib gigantic, frumosul și farmecul lui.

„Am pregătit această expoziție cu multă dedicație și cu mult drag. Am pictat clădirile istorice, pentru a sublinia importanța lor în mediul urban, frumusețea lor arhitecturală clasică, pentru a arăta în pictură cum ele strălucesc, cum ele ne influențează pe noi ca trăitori ai acestui oraș și pentru a le prelungi viața nu doar prin pictură, dar și pentru a inspira oamenii să păstreze aceste edificii, să se lupte pentru ele, să continue să le viziteze și să le sublinieze frumusețea întotdeauna. Două lucrări îmi plac în mod deosebit: Filarmonica Națională și Catedrala Nașterea Domnului. Chișinăul este casa mea. Mă aflu aici de la 15 ani. Aici mi-am găsit rostul, dragostea și am întemeiat o familie," a afirmat Galina Vieru.

Elena Postică, directorul adjunct MNIM, a menționat că prin această expoziție, artista și poeta Galina Vieru accentuează frumusețea acestui oraș, farmecul și pulsul lui, în semn de recunoștință și admirație pentru el. Precum fiecare loc din lume are o poveste, o istorie, la fel și firul orașului Chișinău izvorăște dintr-o serie de legende în care se împletesc adevărul cu miticul, fantasticul cu realitatea.

Inga Edu, șefa secției pictură a Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova, a menționat că Galina Vieru este o artistă care își iubește țara, plaiul natal și tot ce e frumos pe meleagul nostru, inclusiv tradițiile din sate pe care le vedem și în lucrările dedicate orașului: covoare, prosoape, ii, gutuie, adică, ceea ce se află în Casa Mare.

Criticul de artă Eleonora Sâdnic a remarcat că Galina Vieru vine cu o nouă optică asupra realității, asupra vieții și este, așa cum zicea regretatul scriitor Nicolae Dabija, „un poet în pictură și un pictor în poezie."

Expoziția „Chișinăul prin timp", poate fi văzută la parterul Muzeului Național de Istorie a Moldovei (str. 31 August 1989 nr. 121 A) în perioada 12 octombrie - 30 noiembrie 2022.

#Exponatul Lunii

Setul de vase ceramice din secolele V-VII de la Bălceana-Hâncești

Vernisarea expoziției „Chișinăul prin timp"

12 octombrie 2022

#Exponatul Lunii