#Exponatul Lunii

Setul de vase ceramice a fost descoperit întâmplător în luna octombrie 2025 în partea de sud-vest a satului Bălceana, r. Hâncești, la circa 1,2 km de la r. Lăpușniţa. Materialele arheologice au fost recuperate de către Agenţia Naţională Arheologică.

Inventarul ceramic cuprinde un vas de provizii (pifos) de dimensiuni mari cu un volum de 20 litri (h=39,2 cm, d=35,0 cm) decorat cu un brâu reliefat sub buză, un castron de dimensiuni medii cu un volum de 2,5 litri (h=16,9 cm, d=23,2 cm), o cană de dimensiuni medii cu un volum de 0,6 litri (h=12 cm, d=13,4 cm) și un fund de la un vas-borcan.

Vasele ceramice de factură grosieră sunt confecționate manual, prin tehnica suprapunerii și modelării unor suluri de lut, pregătite din pastă cu adaos de șamotă și nisip. Suprafața ceramicii este neregulată, acoperită cu un strat de angobă de culoare gălbuie-roșietică cu pete negre, miezul pereților fiind de culoare neagră.

Cele trei vase păstrate integral denotă forme bitronconice bine profilate cu diametrul maxim în partea de mijloc a corpului, cu buzele drepte sau oblice ușor rotunjite la capăt. Oalele de acest tip sunt caracteristice pentru aria culturală medievală timpurie din Nordul și Nord-Vestul Mării Negre datată în secolele V-VII. La est de râul Nistru, pe teritoriul Ucrainei, ceramică analogică se întâlnește în cadrul așezărilor de tip Penkovka, iar în spațiul carpato-nistrean aceasta este caracteristică pentru așezările de tipul Costișa-Botoșana-Hansca.

În spațiul pruto-nistrean ceramica grosieră cu corpul bitronconic, de regulă, este atestată prin fragmente și relativ rar prin vase întregi, descoperite la Hansca, Dănceni, Recea, Seliște, Păhărniceni etc., aceasta reprezentând o componentă indispensabilă a inventarului local din perioada secolelor V-VII. În acest context, descoperirea la Bălceana a unui set de vase grosiere bitronconice păstrate aproape intact reprezintă un caz relativ rar întâlnit, care are o importanță deosebită pe plan științific. Conform unor ipoteze, tradiția ceramicii grosiere cu corp bitronconic din secolele V-VII ar fi de origine nord-pontică. În același timp însă, nu poate fi exclus și faptul ca vasele ceramice bitronconice ar putea să reprezinte un produs al interferențelor etnoculturale de epocă rezultat concomitent pe întregul teritoriu de la Carpați până la Nipru și Donețul de Nord.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Vernisarea expoziției „Reinhard Heydrich. Atentatul. Moartea arhitectului Holocaustului"

22 ianuarie 2024

În data de 22 ianuarie, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei a fost vernisată expoziția „Reinhard Heydrich. Atentatul. Moartea arhitectului Holocaustului". Expoziția aduce în prim-plan evenimentele din 27 mai 1942, când parașutiștii cehi Jan Kubiš și Josef Gabčík au pus capăt vieții lui Reinhard Heydrich, arhitectul Holocaustului. Acest eveniment notoriu a reprezentat un moment crucial în lupta împotriva opresiunii și în numele demnității umane.

Cu luări de cuvânt au participat Irina Șihova, Director Muzeului de Istorie a Evreilor din Republica Moldova; Sergiu Prodan, Ministrul Culturii; E.S. Stanislav Kazecky, Ambasadorul Republicii Cehe în Moldova; E.S. Vitalie Rusu, Ambasadorul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene; Livia Ermurachi, Director adjunct Muzeului Național de Istorie a Moldovei.

„Este o pagină despre curaj și rezistență, o mărturie a faptului că, și în acele timpuri întunecate, au existat oameni convinși în triumful binelui și al păcii, în dreptul tuturor la o viață liberă trăită în demnitate, fără discriminare, fiind gata să-și sacrifice viața pentru aceasta", a subliniat Ministrul Culturii Republicii Moldova, Sergiu Prodan.

Evenimentul expozițional marchează un episod deosebit din istoria modernă a Cehiei și a confirmat sprijinul acordat de reprezentanții naționali și străini ai mișcării sioniste din întreaga Cehoslovacie interbelică. Asasinarea lui Heydrich a simbolizat o răsturnare a roții istoriei, subliniind importanța rezistenței și a curajului în fața atrocităților.

Expoziția este rezultatul colaborării strânse dintre Institutul de Istorie Militară Praga și Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Cehe, cu sprijinul Muzeului de Istorie Evreiască din Moldova, Ambasadei Republicii Cehe la Chișinău, Muzeului Național de Istorie al Moldovei, Ministerului Culturii și Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene a Republicii Moldova.

„Indiferent de rasă, etnie, religie sau viziune politică, suntem și trebuie să rămânem oameni", a reiterat ministrul Prodan, subliniind esența umanității care depășește orice graniță sau diferență.

Evenimentul face parte din Săptămâna Memoriale a Holocaustului 2024 și aduce în atenția publicului momente definitorii ale istoriei contemporane, încurajând reflecția asupra valorilor fundamentale ale umanității și a importanței perpetuării memoriei istorice.