#Exponatul Lunii

Porțelanul german este foarte apreciat în rândul iubitorilor de antichități, datorită calității înalte a materialului folosit, originalității și elaborării minuțioase a designului decorativ.
În patrimoniul muzeului se păstrează cinci exemplare ale uneia dintre cele mai vechi manufacturi de porțelan din regiunea Turingia, Germania - așa-numitul grup statuar „Muzicanții", realizat la manufactura din Volkstedt. Acestea au intrat în patrimoniul muzeului în anul 1991, prin achiziție de la o locuitoare a orașului Chișinău. Piese de o valoare istorică și artistică incontestabilă, ele poartă amprentele stilului rococo.
Manufactura din Volkstedt are o tradiție îndelungată în producția de figurine, inclusiv a celor care înfățișează muzicieni. În anul 1760, Georg Heinrich Macheleid, inventator al pastei tari de porțelan din Turingia, a deschis mai întâi, în Zitzendorf, o manufactură de producție, care în 1762 a fost transferată în Volkstedt. Macheleid a condus manufactura până în anul 1764. Ulterior, fabrica și-a schimbat de nenumărate ori proprietarii și arendatorii. Sub conducerea lui Christian Nonne, fabrica a cunoscut o perioadă de înflorire între anii 1767-1797, fapt reflectat și în dezvoltarea artistică a produselor sale. Manufactura din Volkstedt a început să creeze figurine care aveau să devină, mai târziu, cunoscute în întreaga lume.
În această perioadă au fost realizate și statuetele din porțelan, numite „Muzicanții", din colecția muzeului. Ele reprezintă cinci „putti”: patru cântă la diferite instrumente muzicale (flaut, mandolină, corn și fluier), iar al cincilea dirijează. Figurinele sunt realizate manual, de la modelare până la pictare. Fiecare figurină este delicat pictată, cu accente pastelate și detalii aurite, surprinzând mișcarea jucăușă și măiestria fină a muzicianului. Suportul pe care stau este realizat din porțelan colorat în masă, într-o nuanță de gri-verzui - o tehnică de colorare destul de rară. Contrastul dintre verde, alb și detaliile aurite conferă pieselor un aspect neobișnuit de delicat. Aceste detalii ornamentale sunt caracteristice stilului rococo, răspândit în acea perioadă în Europa, stil apărut în Franța și asociat cu domnia regelui Ludovic al XV-lea.

Marca aplicată pe figurine reprezintă două furci încrucișate, foarte clare și nestilizate, de culoare albastră, sub email, cu vopseaua ușor răvășită - detaliu care permite estimarea perioadei de producție a acestor articole. Deoarece, adeseori, cele două furci încrucișate se asemănau cu cele două spade ale mărcii Meissen, manufactura din Volkstedt a fost nevoită să-și modifice marca începând cu anul 1787. Marca inițială reprezenta o furcă, apoi, pentru o scurtă perioadă, s-a revenit la două furci, ca din anul 1800 să se adopte semnul grafic al denumirii orașului Rudolstadt - litera „R". Prin urmare, perioada scurtă în care s-a revenit la cele două furci, în care au fost produse și statuetele din muzeu, ar fi, după părerea noastră, cuprinsă între anii 1787-1800.
Statuetele au o înălțime cuprinsă între 10 și 18 cm și se află într-o stare de conservare relativ bună.
Piesele de porțelan produse în Germania la sfârșitul secolului al XVIII-lea, prezentate vizitatorilor, sunt de o mare raritate. Ele reprezintă adevărate opere de artă ale meșterilor germani și sunt considerate, totodată, importante mărturii istorice ale dezvoltării industriei de porțelanuri din Germania.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Vernisarea expoziției „Și au văzut vocile...”

10 octombrie 2024

Pe 10 octombrie, în holul de la parter al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, a avut loc vernisajul expoziției „Și au văzut vocile...", reunind reprezentanți ai corpului diplomatic acreditat în Moldova, organizații evreiești și reprezentanți ai altor muzee și instituții din țară. Acest eveniment a fost dedicat discuțiilor despre tragediile din 7 octombrie 2023 și rolul vital al artei în procesul de vindecare emoțională.

Expoziția „Și au văzut vocile..." a inclus 30 de desene realizate de copii evacuați din Ashkelon, care au găsit alinare în terapia prin artă după bombardamentele din 7 octombrie 2023. Aceste lucrări au reflectat nu doar trauma resimțită, ci și puterea de regenerare și speranța găsită în procesul creativ.

Ceremonia a fost deschisă de Irina Șihova, directoarea Muzeului de Istorie a Evreilor, care a subliniat: „Aceasta nu este o declarație politică, ci o poveste despre traumă, artă și vindecare."

De asemenea, rabinul șef Pinchas Zalțman a adus un omagiu expoziției, subliniind importanța acesteia în promovarea coeziunii comunității prin intermediul artei. El a menționat că, în vremuri de dificultate și suferință, arta devine un limbaj comun care poate depăși barierele culturale și religioase, aducând oamenii împreună pentru a împărtăși experiențe și emoții.

Vladimir Boroda, directorul Asociației MAALOT, a afirmat: „Această expoziție demonstrează cum arta poate uni perspective diferite, transformând suferința în frumusețe."

Pe parcursul evenimentului, profesoara de pictură a discutat despre importanța artei în procesul de vindecare, prezentând lucrările expuse și împărtășind poveștile din spatele lor. Printre acestea s-au numărat desenul „Boom" al lui Aviv Shilo, un artist de 10 ani, care transmite un mesaj puternic de speranță, și lucrarea „Dansul morții" a elevului Filip Beleavschi, explorând teme de moarte și pierdere. O altă lucrare notabilă, „Sunetele sirenelor și a rachetelor", a abordat efectele traumatice ale conflictelor, provocând privitorii să reflecteze asupra impactului acestor experiențe.

Fiecare desen a oferit o fereastră în universul emoțional al acestor tineri artiști, evidențiind importanța artei ca formă de exprimare și vindecare.

Această expoziție a devenit un spațiu de întâlnire și dialog, unde compasiunea și empatia au fost esențiale, oferind o oportunitate unică de a explora cum arta poate să unească comunități și să sprijine procesul de vindecare emoțională.

Expoziția este deschisă până pe 20 octombrie 2024, invitând publicul să exploreze și să reflecteze asupra mesajelor transmise prin artă.