#Exponatul Lunii

Părțile principale ale aparatului cuprind carcasa, burduful, obiectivul și sistemul de vizare. Carcasa este alcătuită din două cadre de lemn de nuc lăcuit, unite printr-un burduf pliabil din material textil negru, care permite extensia necesară pentru focalizare. Pe panoul frontal se află obiectivul anastigmat Agfa, montat într-un obturator de tip Compur, produs de F. Deckel din München. Dispune de un vizor pliabil tip „brilliant" pentru orientare portret și peisaj. Utilizează plăci fotografice din sticlă acoperite cu un strat de emulsie fotografică, montate în casete de lemn de nuc, cu dimensiunea cadrului de 9x12 cm.
Modelul din lemn de nuc, considerat vârful de gamă „Agfa Isolar Luxus", a fost proiectat de fabrica A.H. Rietzschel din München, preluată de AGFA în 1925 și care a continuat producerea acestui tip de aparat sub numele propriu până la sfârșitul anilor `20 ai sec. XX.
Piesa a fost restaurată de Mihail Culașco, Secția Restaurare MNIM.
Scurt istoric al aparatului fotografic
Istoria aparatului de fotografiat numără 200 de ani, timp în care acesta a evoluat, de la camera obscură până la dispozitivul digital de astăzi. Momentele importante de-a lungul parcursului istoric includ: prima fotografie permanentă realizată în 1826 de fizicianul francez Joseph Nicéphore Niépce, folosind o cutie de lemn și o placă acoperită cu bitum de Iudeea; inventarea primului procedeu fotografic - dagherotipia - în anul 1839 de către francezul Louis Daguerre, care a marcat nașterea oficială a fotografiei; inventarea calotipiei, procedeu de realizare a fotografiei bazat pe principiul negativ/pozitiv, de către fizicianul și chimistul britanic Fox Talbot; inventarea plăcilor de colodiu umede de către englezul Frederick Scott Archer și a plăcilor fotografice de sticlă uscate de către britanicii Richard Leach Maddox și John Huds Bennet; introducerea filmului fotografic flexibil montat pe role și lansarea primului aparat Kodak de către inventatorul american George Eastman; lansarea primului aparat care folosea film de 35 mm de către compania germană „Leica"; lansarea primului aparat fotografic instant „Polaroid", inventat de americanul Edwin Land. În cele din urmă, începând cu 1975, acest drum a condus la revoluția fotografiei digitale. Fiecare pas succesiv a făcut ca aparatele fotografice să devină mai mici și mai rapide, îmbunătățind semnificativ calitatea imaginii.
Primul atelier fotografic a fost deschis la Chișinău în 1854 de către Eduard Glewski, iar înainte de Primul Război Mondial în Basarabia existau deja circa 100 de ateliere de fotografie.
Colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei cuprinde peste 30 de aparate fotografice, realizate în Austria; Germania, Franța, URSS, Japonia și China, datate cu sf. sec. XIX-anii 2000, între care aparate cu burduf pliabil, camere de tip BOX (cutie), aparate reflex cu un singur obiectiv (SLR) și cu două obiective (TLR), aparate digitale (DSLR).

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Vernisarea expoziției „Și au văzut vocile...”

10 octombrie 2024

Pe 10 octombrie, în holul de la parter al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, a avut loc vernisajul expoziției „Și au văzut vocile...", reunind reprezentanți ai corpului diplomatic acreditat în Moldova, organizații evreiești și reprezentanți ai altor muzee și instituții din țară. Acest eveniment a fost dedicat discuțiilor despre tragediile din 7 octombrie 2023 și rolul vital al artei în procesul de vindecare emoțională.

Expoziția „Și au văzut vocile..." a inclus 30 de desene realizate de copii evacuați din Ashkelon, care au găsit alinare în terapia prin artă după bombardamentele din 7 octombrie 2023. Aceste lucrări au reflectat nu doar trauma resimțită, ci și puterea de regenerare și speranța găsită în procesul creativ.

Ceremonia a fost deschisă de Irina Șihova, directoarea Muzeului de Istorie a Evreilor, care a subliniat: „Aceasta nu este o declarație politică, ci o poveste despre traumă, artă și vindecare."

De asemenea, rabinul șef Pinchas Zalțman a adus un omagiu expoziției, subliniind importanța acesteia în promovarea coeziunii comunității prin intermediul artei. El a menționat că, în vremuri de dificultate și suferință, arta devine un limbaj comun care poate depăși barierele culturale și religioase, aducând oamenii împreună pentru a împărtăși experiențe și emoții.

Vladimir Boroda, directorul Asociației MAALOT, a afirmat: „Această expoziție demonstrează cum arta poate uni perspective diferite, transformând suferința în frumusețe."

Pe parcursul evenimentului, profesoara de pictură a discutat despre importanța artei în procesul de vindecare, prezentând lucrările expuse și împărtășind poveștile din spatele lor. Printre acestea s-au numărat desenul „Boom" al lui Aviv Shilo, un artist de 10 ani, care transmite un mesaj puternic de speranță, și lucrarea „Dansul morții" a elevului Filip Beleavschi, explorând teme de moarte și pierdere. O altă lucrare notabilă, „Sunetele sirenelor și a rachetelor", a abordat efectele traumatice ale conflictelor, provocând privitorii să reflecteze asupra impactului acestor experiențe.

Fiecare desen a oferit o fereastră în universul emoțional al acestor tineri artiști, evidențiind importanța artei ca formă de exprimare și vindecare.

Această expoziție a devenit un spațiu de întâlnire și dialog, unde compasiunea și empatia au fost esențiale, oferind o oportunitate unică de a explora cum arta poate să unească comunități și să sprijine procesul de vindecare emoțională.

Expoziția este deschisă până pe 20 octombrie 2024, invitând publicul să exploreze și să reflecteze asupra mesajelor transmise prin artă.