#Exponatul Lunii

Paftalele constituie un element aproape nelipsit din costumația tradițională feminină în spațiul sud-est european, cu precădere în cel balcanic, fiind întâlnite în cursul unei lungi perioade de timp, între secolele XIV-XX.
Cuvântul Pafta este de origine turcică - cu o posibilă intrare în această limbă pe filiera iraniană - având la bază cuvântul persan bafta „țesut", care a derivat în limba turcă cu sensul de „placă". În prezent se folosește în forme aproape identice în limbile română (pafta), bulgară (пафта), sârbă (пафте) și în unele dialecte aromâne (pafta), desemnând accesoriile vestimentare cu rol funcțional și ornamental care fixează sau prind cordonul, cingătoarea sau brâul, lucrate din diverse materiale și decorate în diferite tehnici.

Cele trei paftale decorate în tehnica emailului policrom, tezaurizate în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, se înscriu în seria celor din aria sud-dunăreană, datate cu sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea.

Sunt compuse din două părţi identice, de formă trapezoidală, suprafaţa acestora fiind împărţită în trei registre aproximativ egale, decorate cu motive vegetale stilizate ce constituie o reţea metalică în care este turnat emailul. Cele două părţi componente se prelungesc în unghi ascuţit spre capete, formând cu latura ultimului registru decorativ un triunghi, ornamentat similar. Emailul folosit pentru a umple motivele florale este de culoare neagră, turcoaz, albă, portocalie, verde, galben, bordo. Întregul câmp decorativ este încadrat într-un chenar perlat.

Pe revers, ambele părţi componente ale paftalelor păstrează câte o bandă de aramă, prinsă cu nituri de margine, necesară pentru fixarea capetelor cordonului. Sistemul de prindere, realizat prin întrepătrunderea balamalelor celor două părţi componente şi închise cu ajutorul unui ac mobil, prins cu un lănţişor de o cheutoare fixată pe una dintre piesele paftalei, este mascat de o plăcuţă dreptunghiulară (fixată prin trei nituri de corpul piesei), cu marginile înguste terminate în unghi ascuţit, ornamentată în acelaşi stil şi cu aceeaşi tehnică, având în plus trei monturi circulare, cu marginile crestate, îndoite spre interior, pentru a fixa central pastă de sticlă de culoare roşie și verde. Aceste monturi sunt încadrate de un brâu crestat, radiant.

Simbolistica paletei de culori codifică semnificaţii şi simboluri, fiind folosite din considerentul că au puteri magice. Culoarea roşie a reprezentat dintotdeauna iubirea, afecţiunea şi în acelaşi timp protecţie faţă de blesteme şi deochi; albul reprezintă puritatea, curăţenia sufletească şi trupească; albastrul, în plan simbolic, este asociat cu infinitatea, cu dimineaţa, un început, o nouă stare; verdele este simbolul destinului, speranţei, bunăstării, echilibrului, renaşterii, fiind asociată cu natura care învie în fiecare primăvară, cu viaţa.

Tur Virtual

Colaborare internaţională

Vizita de lucru a Liviei Sîrbu, director adjunct MNIM la Baku, Republica Azerbaidjan

19-27 august 2023

Proiectul EU4Culture

În perioada 19-27 august, colega noastră Livia Sîrbu, director adjunct al Muzeului Național de Istorie a Moldovei a efectuat o vizită în orașul Baku, Republica Azerbaidjan. Mobilitatea a fost realizată în cadrul programului EU4Culture și a avut drept scop schimbul de experiență în domeniul managementului muzeal și cultural, protejării patrimoniului cultural și dezvoltării durabile.

Programul a conținut mai multe vizite de lucru la Muzeul Național de Istorie a Azerbaijanului și Muzeul Național al Covorului din Azerbaijan, cu scopul stabilirii unor relații de parteneriat cu muzeele naționale din Azerbaidjan și trasarea unor direcții de cooperare în viitor. De asemenea, Livia Sîrbu a efectuat o vizită la ambasada Republicii Moldova în Azerbaijan, unde în discuție cu Î. A. dl Dorin Bolbocean, a fost stabilit un plan de activități pentru promovarea culturii și istoriei naționale în orașul Baku, primind asigurările necesare de întreg sprijinul corpului diplomatic.

Un prim pas în stabilirea liniilor directorii de parteneriate comune a fost semnarea unui acord-memorandum de parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Azerbaidjanului. În cadrul vizitei au fost purtate discuții productive cu Naila Valikhanly, directoarea muzeului și Farkhad Jabbarov, director adjunct, privind noile provocări în muzeografie, stabilind viitoarele colaborări atât în domeniul muzeografiei, cât și în direcția științifică. Aceștia ne-au prezentat organigrama instituției și și-au expus viziunile privind colaborarea noastră în viitor. După vizitarea expoziției permanente și a clădirii istorice s-a convenit asupra unui proiect de expoziție în Chișinău și Baku, unde va fi prezentată istoria, cultura și potențialul țărilor noastre.

O altă vizită importantă, unde tehnologia se combină cu măiestria covorului azer, a avut loc în cele două zile de întâlniri cu Mira Mammadkhanova, director adjunct pe patrimoniu și Aynur Mammadova, director adjunct pe relații cu publicul, la Muzeului Național al Covorului din Azerbaidjan. Discuțiile s-au concentrat pe posibilitatea semnării unui memorandum de cooperare care ne va permite să colaborăm în vederea organizării unor expoziții comune, dar și a unor schimburi de experiențe și cursuri pentru restauratori din ambele muzee.

Interacțiunea cu mediul muzeologic azer a permis stabilirea unor contacte cu colegii din aceste centre muzeistice și de cercetare, care vor contribuii la colaborări viitoare atât în domeniul muzeologiei cât şi în cea a cercetării istorice.

Mobilitatea a fost finanțată de către Uniunea Europeană prin intermediul proiectului EU4Culture, implementat de către Goethe-Institut, Czech Centers, Danish Cultural Institute și Institut Français de Géorgie.