#Exponatul Lunii

Setul de vase ceramice a fost descoperit întâmplător în luna octombrie 2025 în partea de sud-vest a satului Bălceana, r. Hâncești, la circa 1,2 km de la r. Lăpușniţa. Materialele arheologice au fost recuperate de către Agenţia Naţională Arheologică.

Inventarul ceramic cuprinde un vas de provizii (pifos) de dimensiuni mari cu un volum de 20 litri (h=39,2 cm, d=35,0 cm) decorat cu un brâu reliefat sub buză, un castron de dimensiuni medii cu un volum de 2,5 litri (h=16,9 cm, d=23,2 cm), o cană de dimensiuni medii cu un volum de 0,6 litri (h=12 cm, d=13,4 cm) și un fund de la un vas-borcan.

Vasele ceramice de factură grosieră sunt confecționate manual, prin tehnica suprapunerii și modelării unor suluri de lut, pregătite din pastă cu adaos de șamotă și nisip. Suprafața ceramicii este neregulată, acoperită cu un strat de angobă de culoare gălbuie-roșietică cu pete negre, miezul pereților fiind de culoare neagră.

Cele trei vase păstrate integral denotă forme bitronconice bine profilate cu diametrul maxim în partea de mijloc a corpului, cu buzele drepte sau oblice ușor rotunjite la capăt. Oalele de acest tip sunt caracteristice pentru aria culturală medievală timpurie din Nordul și Nord-Vestul Mării Negre datată în secolele V-VII. La est de râul Nistru, pe teritoriul Ucrainei, ceramică analogică se întâlnește în cadrul așezărilor de tip Penkovka, iar în spațiul carpato-nistrean aceasta este caracteristică pentru așezările de tipul Costișa-Botoșana-Hansca.

În spațiul pruto-nistrean ceramica grosieră cu corpul bitronconic, de regulă, este atestată prin fragmente și relativ rar prin vase întregi, descoperite la Hansca, Dănceni, Recea, Seliște, Păhărniceni etc., aceasta reprezentând o componentă indispensabilă a inventarului local din perioada secolelor V-VII. În acest context, descoperirea la Bălceana a unui set de vase grosiere bitronconice păstrate aproape intact reprezintă un caz relativ rar întâlnit, care are o importanță deosebită pe plan științific. Conform unor ipoteze, tradiția ceramicii grosiere cu corp bitronconic din secolele V-VII ar fi de origine nord-pontică. În același timp însă, nu poate fi exclus și faptul ca vasele ceramice bitronconice ar putea să reprezinte un produs al interferențelor etnoculturale de epocă rezultat concomitent pe întregul teritoriu de la Carpați până la Nipru și Donețul de Nord.

Tur Virtual

Colaborare internaţională

Vizita de lucru a Liviei Sîrbu, director adjunct MNIM la Baku, Republica Azerbaidjan

19-27 august 2023

Proiectul EU4Culture

În perioada 19-27 august, colega noastră Livia Sîrbu, director adjunct al Muzeului Național de Istorie a Moldovei a efectuat o vizită în orașul Baku, Republica Azerbaidjan. Mobilitatea a fost realizată în cadrul programului EU4Culture și a avut drept scop schimbul de experiență în domeniul managementului muzeal și cultural, protejării patrimoniului cultural și dezvoltării durabile.

Programul a conținut mai multe vizite de lucru la Muzeul Național de Istorie a Azerbaijanului și Muzeul Național al Covorului din Azerbaijan, cu scopul stabilirii unor relații de parteneriat cu muzeele naționale din Azerbaidjan și trasarea unor direcții de cooperare în viitor. De asemenea, Livia Sîrbu a efectuat o vizită la ambasada Republicii Moldova în Azerbaijan, unde în discuție cu Î. A. dl Dorin Bolbocean, a fost stabilit un plan de activități pentru promovarea culturii și istoriei naționale în orașul Baku, primind asigurările necesare de întreg sprijinul corpului diplomatic.

Un prim pas în stabilirea liniilor directorii de parteneriate comune a fost semnarea unui acord-memorandum de parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Azerbaidjanului. În cadrul vizitei au fost purtate discuții productive cu Naila Valikhanly, directoarea muzeului și Farkhad Jabbarov, director adjunct, privind noile provocări în muzeografie, stabilind viitoarele colaborări atât în domeniul muzeografiei, cât și în direcția științifică. Aceștia ne-au prezentat organigrama instituției și și-au expus viziunile privind colaborarea noastră în viitor. După vizitarea expoziției permanente și a clădirii istorice s-a convenit asupra unui proiect de expoziție în Chișinău și Baku, unde va fi prezentată istoria, cultura și potențialul țărilor noastre.

O altă vizită importantă, unde tehnologia se combină cu măiestria covorului azer, a avut loc în cele două zile de întâlniri cu Mira Mammadkhanova, director adjunct pe patrimoniu și Aynur Mammadova, director adjunct pe relații cu publicul, la Muzeului Național al Covorului din Azerbaidjan. Discuțiile s-au concentrat pe posibilitatea semnării unui memorandum de cooperare care ne va permite să colaborăm în vederea organizării unor expoziții comune, dar și a unor schimburi de experiențe și cursuri pentru restauratori din ambele muzee.

Interacțiunea cu mediul muzeologic azer a permis stabilirea unor contacte cu colegii din aceste centre muzeistice și de cercetare, care vor contribuii la colaborări viitoare atât în domeniul muzeologiei cât şi în cea a cercetării istorice.

Mobilitatea a fost finanțată de către Uniunea Europeană prin intermediul proiectului EU4Culture, implementat de către Goethe-Institut, Czech Centers, Danish Cultural Institute și Institut Français de Géorgie.