#Exponatul Lunii

Planta viţa de vie, răspândită în prezent practic pe întreg globul pământesc, îşi are începuturile în perioada geologică cretacee/cretaceous superioară, când pe Terra au apărut speciile Vitis Linn (era Mezozoică) şi, mai târziu, Vitis Vinifera L., ultima atribuindu-se deja la plantele agricole de cultură. Originea viţei de vie cultivate - Vitis vinifera L. - majoritatea cercetătorilor o leagă de specia sălbatică de pădure Vitis sylvestris Gmel. Lăstărişuri ale Vitis sylvestris Gmel se întâlnesc încă sporadic în crângurile din lunca Prutului şi ale Nistrului.

În perioada Precucuteni III - Trypillia A (cca. 4750-4600 a. Chr.) s-a documentat fără dubii prezenţa seminţelor de struguri cultivați pe ceramica aşezării Ruseştii Noi I, stratul I, cuptorul A, constând dintr-o amprentă de semință pe un fragment de ceramică, având ciocul alungit de specie domesticită Vitis vinifera L. O altă amprentă de semință de Vitis vinifera L este documentată în așezarea Vărvăreuca VIII, asesizată pe un perete de vas pictat din etapa Cucuteni B - Trypillia CI (3800-3500/3300 a. Chr.).
În luna octombrie, cu prilejul Zilei Naționale a Vinului, Muzeul Național de Istorie a Moldovei vă propune spre atenția dumneavoastră o relicvă unicat în sud-estul Europei. Exponatul provine din așezarea Brînzeni VIII ,,Sâiece", aparținând culturii Cucuteni-Trypillia și datată cu faza Cucuteni AB2 - Trypillia B2 (ca. 4050-3800 a. Chr.), localizată în satul Brânzeni, raionul Edineț. Situl este situat la 2 km sud-vest de localitate într-un triunghi format de confluența râuleților Racovăț, Drobiște și drumul local L36 Bădragii Vechi-Brînzeni. Amplasată pe un teren cu 25-30 metri deasupra văii. A fost descoperit în 1966 de arheologul Nicolaie Chetraru. Fiind investigată prin săpături arheologice în perioada 1978-1980 de către Vsevolod Marchevici.
Piesa lunii octombrie este o amprenta de frunză de vie ce a fost descoperită în 1980, aceasta provine din groapa numărul 5, cercetată parțial, ce avea adâncimea maximă de 155 cm. Din același complex arheologic situat lângă locuința numărul 1 provin și mai multe semințe de viță de vie fapt menționat în raportul de săpătură.
Amprenta de frunză de viță de vie apare pe o lipitură de lut grosier, ars, este zgurificată în urma arderii secundare, culoare roșiatică, având forma rectangulară neregulată, aplatizată. Suprafața exterioară denivelată, zgrunțuroasă. Suprafața amprentei este netezită, nervurile frunzei fiind foarte bine evidențiate. Având următoarele dimensiuni: diametrul lungime: 99 mm; lățime: 110 mm; grosimea: 28-31 mm, exponatul ne prezintă în toată splendoarea o amprentă autentică de frunză de viță de vie. Unii cercetătorii atribuie amprenta viței de vie domesticite Vitis vinifera L alții fiind mai sceptici o considera de specie sălbatică. Cu toate astea fiind descoperită într-un context arheologic foarte clar și bine documentat, împreună cu semințe de struguri lângă o locuință este o dovadă ce ne permite să afirmăm că vița de vie făcea parte din viața comunităților cucuteniene acum 6000 de ani în urmă. Odată cu aceste descoperiri putem afirma că procesul de domesticire și de creare a strugurilor de masă este în plin proces de dezvoltare. Diversitate formelor ceramice cucuteniene cât și pictura unora din ele ne sugerează fără dubii utilizarea lor ca recipiente pentru diverse lichide. Respectiv apariția vinului la comunitățile cucuteniene poate fi luată în discuție.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Ziua Internaţională a Muzeelor şi Noaptea Europeană a Muzeelor

18 mai 2019

Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei sub patronajul Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării a organizat la 18 mai 2019, între orele 10.00 - 24.00, Ziua Internaţională a Muzeelor şi Noaptea Europeană a Muzeelor. În acest an evenimentele s-au desfășurat sub genericul Muzeele - hub-uri creative: viitorul tradiţiilor.

PROGRAMUL A INCLUS:

Vizitarea Expoziţiilor

1. Expoziţia permanentă „Istorie şi civilizaţie”

2. Innovatic Fest Roboshow, sălile 1-4, 10:00 – 24:00

În cadrul expoziţiei vizitatorii s-au delectat cu recitaluri de poezie susţinute de robotul Tespian şi s-au avântat în dans împreună cu roboţii dansatori, au rămas uimiţi cu câtă uşurinţă păianjenii roboţi depăşesc obstacole şi fermecaţi pe viaţă de vedeta expoziţiei de inovaţii din Las Vegas 2019 – căţelul Aibo !

Accesul la expoziţia „Innovatic fest” a fostposibilă în baza biletelor cu preţ redus.

3. „Bucureşti: un portret novecento", holul de la etaj, 10:00 – 24:00

Expoziţia temporară despre Bucureştiul secolului XX a adus în atenţia publicului oraşul Bucureşti din perspectiva unei călătorii prin secolul XX, fără să se limiteze la evoluţia societăţii urbane, încercând să arate, în linii generale, câteva modificări de comportament, mod de viaţă, preocupări, tipul de locuire şi ambientare interioară.

4. „Modă şi stil în Chişinăul şi Bucureştiul anilor 30”, sala 12/Sala Albastră, 10:00 – 24:00

O colecţie unică de rochii ale faimoaselor vedete ale estradei româneşti şi unele dintre cele mai rare accesorii atribuite perioadei anilor 30 ai secolului XX. Fiecare rochie are o poveste aparte.

Expoziţia reprezintă retrospectiva siluetelor la modă din acei ani, ceea ce se potriveşte perfect cu interiorul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. Oaspeţii vor putea admira, de asemenea, mai multe imagini care demonstrează frumuseţea, eleganţa, expresivitatea siluetelor şi strălucirea creaţiilor acelei epoci.

5. Piese inedite din patrimoniul MNIM

În cadrul compartimentului expoziţional „Antichitate şi Ev mediu” au fost prezentate, în premieră, două copii a unor metope ale Columnei lui Traian precum şi macheta Bisericii de la Căuşeni.

Participarea la evenimente:

1. Lansare de carte „Piese de giuvaergie antică din colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei ”, autor Ana Niculiţă, Sala Albastră a MNIM, ora 12:00.

2. Concert de muzică de cameră, Orchestra Naţională de Cameră, Dirijor Vladimir Andrieş, Sala Albastră a MNIM, ora 13:30 – 14:30

3. Program muzical oferit de elevii liceului S. Rahmaninov. Sala Albastră a MNIM, ora 16:00 – 17:00

4. Un film la muzeu. „Expediţiile memoriei”, Sala 10/Istorie modernă. Studioul OWH; producţii recente din cadrul festivalului Cronograf. ora 17:00 – 20:00

5. Atelier de pictură pe ceramică. Sala 6/ Sala Roşie.

Atelier susţinut de Svetlana Şugjda (Facultatea Arte Plastice şi Design, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”) şi Alena Stoica, meşter ceramist. Vizitatorii au avut posibilitatea să picteze vase cu motive decorative din cultura Cucuteni, iar operele finale să le ducă cu ei acasă. Vasul meu – opera mea! ora 10:00 – 16:00

6. Atelier de caligrafie medievală. Sala 8.

Mânuind pene şi peniţe de scris, pe hârtie veche, cu cerneluri minunate, vizitatorii şi-au înscris propriile scrisori şi acte, le-au întărit cu sigiliul muzeului şi le-au dăruit celor dragi. Nimeni nu a plecat din muzeu fără o amintire! ora 10:00 – 16:00

7. Târgul tradiţiilor (cu vânzare). Curtea muzeului, ora 10:00 – 20:00

Ateliere de creaţie cu participarea meşterilor populari

Ion Prividiuc – meşter olar

Grigore Pasternac – meşter lemnar

Oksana Bureak - bijuterii din piele şi pietre naturale

Victor Pelin - meşter lemnar

Nadejda Sîrbu – modelare jucării din lut

Olga Koshel – meşter olar

8. Concert nocturn, Curtea muzeului, ora 20:30 – 23:00

... şi alte surprize frumoase!

În data de 18 mai 2019, în intervalul orelor 10:00 – 24:00, accesul în sălile muzeului şi participarea la toate activităţile din program, cu excepţia accesului la expoziţia „Innovatic fest”, a fost gratuită.