#Exponatul Lunii

Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic. La momentul de față mărgelele de chihlimbar se păstrează în Fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, restul depozitului fiind în poseseia unui colecționar privat.
Depozitul a fost descoperit întâmplător într-o groapă cu adâncimea de circa 50 cm. Obiectele din acest depozit sunt de origine occidentală, având analogii cunoscute în complexe arheologice similare de pe teritoriul Poloniei, Ungariei, Serbiei, Slovaciei și, într-o măsură mai redusă a României. Prezența acestui depozit de bronzuri pe teritoriul Republicii Moldova ilustrează dinamica culturală a regiunii în epoca Fierului timpuriu și schimbarea fundamentală a vectorului influențelor culturale, de la est către vest.

Șiragul de mărgele din chihlimbar reprezintă 16 unități păstrate întregi și cinci fragmentare. Acestea au formă bitronică alungită și dimensiuni diferite. Sunt de culoare brun-roșcată, și au lungimea cuprinsă între 1,1 și 3,1 cm, lățimea între 0,6 și 1,4 cm, grosimea între 0,6 și 1,1 cm, iar diametrul perforației între 0,2 și 0,3 cm.
Mărgele din chihlimbar sunt prezente în mai multe depozite de bronz datate în perioada târzie a epocii bronzului din jumătatea estică a Slovaciei și din Ungaria transdanubiană. Analogii sunt cunoscute și în peștera Cioclovina din România. Odată cu începutul epocii Fierului, piesele din chihlimbar dispar timp de aproximativ 300 de ani din Bazinul Carpatic, reapărând odată cu pătrunderea elementelor scitice.
Depozitul de bronzuri descoperit la Nisporeni se datează în intervalul HaA2-HaB1-2 (1050/1000 - 800/750 a. Chr).

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Ziua Națională a Imnului României în Republica Moldova

28 iulie 2024

Pe 28 iulie 2024, Muzeul Național de Istorie a Moldovei a fost gazda unui eveniment, intitulat „Imnul național, simbolul unității românilor" - ediția a II-a, organizat de Asociația YUFest. Acest concert de operă, desfășurat în aer liber, a transformat curtea muzeului într-o scenă de spectacol, reunind trei tenori de renume din Iași: Florin Guzgă, Andrei Apreotesei și Andrei Fermeșanu. Acompaniați de Orchestra Simfonică Națională a Companiei „Teleradio Moldova", sub bagheta dirijorului Andrei Zapșa, acești artiști au oferit un recital de neuitat, captând atenția și emoțiile publicului prin interpretările lor de excepție.

Evenimentul a fost îmbogățit și de alte momente artistice remarcabile. Orchestra model a Inspectoratului General de Carabinieri din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova a adus pe scenă o prestație plină de vigoare și măiestrie, în timp ce Corul de copii CAPRICCIO, condus de doamna Elena Marian, a adus un strop de inocență și puritate prin vocile tinere și talentate ale celor mai mici artiști prezenți. Aceste elemente au completat un spectacol complex, care a îmbinat tradiția cu talentul, creând o atmosferă de sărbătoare a culturii și unității românești.

La eveniment au fost prezenți oaspeți de seamă, care au subliniat importanța culturală și simbolică a acestui concert. Istoricul și profesorul universitar Adrian Cioroianu, cunoscut pentru implicarea sa în promovarea valorilor culturale românești, a fost unul dintre cei care și-au arătat aprecierea față de inițiativa acestui eveniment. De asemenea, primarul Municipiului Iași, Mihai Chirică, a participat la eveniment, consolidând astfel legăturile culturale și de prietenie dintre Iași și Chișinău, orașe care împărtășesc o istorie comună și o moștenire culturală valoroasă. Prezența acestor personalități a accentuat semnificația momentului și a întărit mesajul de unitate și colaborare culturală dintre cele două state românești.

Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, a fost, de asemenea, prezent la eveniment, subliniind importanța acestui concert în contextul verii culturale din Chișinău. El a evidențiat contribuția valoroasă adusă de vocile Operei din Iași, afirmând că spectacolul face parte integrantă din proiectul „Imnul național, simbolul unității românilor". Ministrul a subliniat că acest concert aduce un omagiu imnurilor naționale ale României și Republicii Moldova, simboluri ale valorii, istoriei și identității noastre comune. În discursul său, Sergiu Prodan a menționat că astfel de evenimente sunt esențiale pentru întărirea legăturilor culturale dintre cele două state și pentru promovarea unui viitor european comun, bazat pe valori de pace, dezvoltare și cultură.