#Exponatul Lunii

Clopoțeii de Crăciun au intrat în spațiul românesc printr-un proces îndelungat, în care tradițiile arhaice s-au împletit cu credința creștină și cu influențele europene. Cu mult înainte de apariția sărbătorii Crăciunului, sunetele metalice aveau un rol ritualic important în comunitățile vechi: ele erau folosite pentru alungarea spiritelor rele, pentru purificarea spațiului și pentru protejarea oamenilor în momentele de trecere dintre ani. Aceste credințe s-au păstrat în obiceiurile de iarnă, precum colindatul, Plugușorul sau jocurile cu măști, unde clopotele și zurgălăii erau nelipsiți.

Odată cu răspândirea creștinismului, sunetul clopotului a căpătat o semnificație religioasă profundă, devenind vestitor al sărbătorilor mari și simbol al Nașterii Domnului. Totuși, clopoțeii mici nu erau încă folosiți ca decorațiuni, ci mai ales ca obiecte funcționale sau rituale.

Primul brad împodobit cu prilejul sărbătorilor de Crăciun a fost cel de la palatul principelui Carol I de Hohenzollern, după sosirea sa în Principatele Române, în anul 1866. Din acel moment, tradiția s-a statornicit, iar în noaptea de Crăciun, prinții și prințesele invitate la palat participau la împodobirea bradului. Printre ornamentele folosite se numărau și clopoțeii metalici, care simbolizau bucuria, vestea cea bună și protecția divină asupra casei.

În secolul al XX-lea, clopoțeii de Crăciun se răspândesc în toate provinciile românești și devin un simbol vizual al sărbătorii, prezent atât în decorațiuni, cât și în colinde. Chiar și în perioadele în care expresia religioasă a fost restricționată, clopoțeii au rămas în casele oamenilor ca semn al bucuriei și al continuității tradiției. Astăzi, ei păstrează această dublă semnificație: ecoul unor credințe străvechi și, totodată, vestea Nașterii lui Hristos, devenind un simbol al speranței, al luminii și al legăturii dintre trecut și prezent.

Aceste piese cu clinchete sonore fac parte dintr-o colecție generoasă de patrimoniu al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, întrunind peste 200 de bunuri culturale. O contribuție substanțială la completarea acestei colecții de clopoței decorativi a adus-o Dorina Raischi, învățătoare la școala nr. 94 din or. Chișinău, care a donat muzeului 174 de clopoței, dintre care circa 30 de piese sunt cu tematica sărbătorilor de iarnă. Aceștia fiind confecționați din ceramică, porțelan, sticlă, metal, au fost aduși de pe diferite meridiane ale lumii, unde redau o imagine sumară despre cultura universală a clopoțeilor. Ei dau o nota festiva casei noastre si chiar unui cadou, sunt parte integranta a sărbătorilor de iarna si este greu sa ne imaginam Crăciunul fără clinchetul lor vesel.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Ziua Națională a Imnului României în Republica Moldova

28 iulie 2024

Pe 28 iulie 2024, Muzeul Național de Istorie a Moldovei a fost gazda unui eveniment, intitulat „Imnul național, simbolul unității românilor" - ediția a II-a, organizat de Asociația YUFest. Acest concert de operă, desfășurat în aer liber, a transformat curtea muzeului într-o scenă de spectacol, reunind trei tenori de renume din Iași: Florin Guzgă, Andrei Apreotesei și Andrei Fermeșanu. Acompaniați de Orchestra Simfonică Națională a Companiei „Teleradio Moldova", sub bagheta dirijorului Andrei Zapșa, acești artiști au oferit un recital de neuitat, captând atenția și emoțiile publicului prin interpretările lor de excepție.

Evenimentul a fost îmbogățit și de alte momente artistice remarcabile. Orchestra model a Inspectoratului General de Carabinieri din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova a adus pe scenă o prestație plină de vigoare și măiestrie, în timp ce Corul de copii CAPRICCIO, condus de doamna Elena Marian, a adus un strop de inocență și puritate prin vocile tinere și talentate ale celor mai mici artiști prezenți. Aceste elemente au completat un spectacol complex, care a îmbinat tradiția cu talentul, creând o atmosferă de sărbătoare a culturii și unității românești.

La eveniment au fost prezenți oaspeți de seamă, care au subliniat importanța culturală și simbolică a acestui concert. Istoricul și profesorul universitar Adrian Cioroianu, cunoscut pentru implicarea sa în promovarea valorilor culturale românești, a fost unul dintre cei care și-au arătat aprecierea față de inițiativa acestui eveniment. De asemenea, primarul Municipiului Iași, Mihai Chirică, a participat la eveniment, consolidând astfel legăturile culturale și de prietenie dintre Iași și Chișinău, orașe care împărtășesc o istorie comună și o moștenire culturală valoroasă. Prezența acestor personalități a accentuat semnificația momentului și a întărit mesajul de unitate și colaborare culturală dintre cele două state românești.

Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, a fost, de asemenea, prezent la eveniment, subliniind importanța acestui concert în contextul verii culturale din Chișinău. El a evidențiat contribuția valoroasă adusă de vocile Operei din Iași, afirmând că spectacolul face parte integrantă din proiectul „Imnul național, simbolul unității românilor". Ministrul a subliniat că acest concert aduce un omagiu imnurilor naționale ale României și Republicii Moldova, simboluri ale valorii, istoriei și identității noastre comune. În discursul său, Sergiu Prodan a menționat că astfel de evenimente sunt esențiale pentru întărirea legăturilor culturale dintre cele două state și pentru promovarea unui viitor european comun, bazat pe valori de pace, dezvoltare și cultură.

#Exponatul Lunii

Clopoței decorativi

Ziua Națională a Imnului României în Republica Moldova

28 iulie 2024

#Exponatul Lunii