#Exponatul Lunii

Cutia folosește un cilindru cu pini ca suport de înregistrare a muzicii. În interior, este împărțită în trei compartimente: primul conține manivela și mecanismul de acționare a cilindrului cu pini, al doilea - cilindrul cu pini și lamele vibrante, iar al treilea - două manete pentru pornirea și oprirea melodiei. Pe cilindru sunt înregistrate șapte melodii de W.A. Mozart, care sunt redate prin vibrarea dinților de oțel dispuși într-un pieptene, ale căror vârfuri sunt adiacente cilindrului. Capacul cutiei are pe partea exterioară marchetărie cu motive florale. Bunul cultural este clasat în categoria Tezaur.

Povestea cutiilor muzicale

Cutiile muzicale au apărut în Elveția la sfârșitul secolului al XVIII-lea. În 1796, ceasornicarul Antoine Favre-Salomon a inventat un ceas de buzunar care avea un mecanism muzical încorporat, bazat pe principiul lamelor metalice acordate. Invenția s-a răspândit rapid și a declanșat, la scurt timp, crearea de cutii muzicale independente de ceasuri.

Inventate și construite inițial pentru distracțiile de salon ale lumii aristocrate, cutiile muzicale s-au perfecționat rapid, cucerind piața și interesul publicului pentru aceste mașinării destinate divertismentului. Industria cutiilor muzicale s-a concentrat, în mare parte, în Elveția. Geneva rămâne leagănul cutiei muzicale, chiar dacă arta manufacturierilor acestor minuni muzicale s-a extins și în alte regiuni ale Elveției, precum Jura, Auberson și Sainte Croix, și ulterior în alte țări, precum Franța, Germania și Cehoslovacia. Printre cele mai importante firme producătoare de cutii muzicale s-au evidențiat: Mermod Frères, Paillard, Reuge, Thorens, Cuendet, Junod, Nicole Frères, Ducommun-Girod, Brémond și L'Epee.

Cutia muzicală funcționa după un principiu relativ simplu: un cilindru cu pini (cuie cilindrice) acționa, prin răsucire, un „pieptene" metalic acordat pe anumite note muzicale, ambele fiind ascunse privirii într-un compartiment al cutiei. Prin învârtirea cilindrului - cu ajutorul unui mecanism cu arc (asemănător cu cel al ceasurilor) - pinii atingeau „dinții" din oțel ai pieptenului, care vibrau, redând astfel diferite note muzicale. O cutie muzicală putea avea „programate" pe cilindru un număr limitat de melodii - de la 4 până la 12.

De-a lungul timpului, cilindrii au fost înlocuiți cu discuri metalice interschimbabile. Pe acest principiu au apărut, în cafenelele și tavernele vremii, cutii muzicale de dimensiuni mari, care puteau fi activate prin introducerea unei fise, oferind utilizatorului posibilitatea de a alege discul preferat.

În afara mecanismului ingenios proiectat, cutiile muzicale se remarcă și prin arta cu care sunt decorate la exterior - folosind materiale precum lemn prețios, sidef, fildeș sau metal.

Declinul cutiilor muzicale a început odată cu inventarea fonografului (1877) și a gramofonului (1887). Producția lor a continuat pentru o perioadă, dar la începutul secolului al XX-lea, majoritatea firmelor consacrate au abandonat această afacere și au început să fabrice alte instrumente de muzică mecanică.

Tur Virtual

Publicaţii

Albume

Aurelia Corneţchi

Epopeea unui drum de fier: Bender (Tighina) – Galaţi

Seria „Albume” IV, Chișinău, 2021, 144 p. ISBN 978-9975-87-914-9

Acest catalog ia naştere din dorinţa de a pune la dispoziţia publicului cele mai importante valori din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei, în mod deosebit - bunurile culturale mai puţin cunoscute, care nu fac obiectul expunerii permanente. Avem datoria de a ocroti şi valorifica bogăţia patrimoniului muzeal, de a-l face mai accesibil şi mai folositor celor interesaţi de conţinut şi de informaţii de calitate despre bunurile culturale din colecţii, în ideea de a-i ajuta pe oameni să cunoască mai bine moştenirea noastră culturală. Astfel, se pot crea legături între patrimoniu, educaţie şi cultură, între trecut şi prezent.

Importanţa prezentei lucrări constă în faptul că pune în circuit public un fond de imagini cu o deosebită relevanţă culturală şi istorică, fond înglobat într-un album splendid de epocă, ce poartă titlul „Calea ferată militară Bender - Galaţi", realizat în ultimul pătrar al secolului al XIX-lea de fotograful Joannis Antonopoulo. Se spune că istoria este mai captivantă atunci când o privim în imagini. Or, fotografiile adunate între coperţile acestui album reprezintă un izvor unic de documentare asupra construcţiei unui drum de fier în Basarabia secolului al XIX-lea, Bender (Tighina) - Galaţi, într-un timp record de numai trei luni. Cele 112 fotografii documentare de epocă redau, pas cu pas, procesul de realizare a liniei de cale ferată, cu o lungime de 305 km, care lega Tighina de portul dunărean Galaţi: executarea lucrărilor de terasament, construcţia de poduri, de staţii de cale ferată și depouri, de staţii de pompare şi turnuri de apă etc. Valoarea fotografiilor reproduse este asociată şi cu numele lui Alexandru Bernardazzi, personalitate notorie din a doua jumătate a secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea, care a participat la realizarea liniei de cale ferată Bender (Tighina) - Galaţi în calitate de arhitect al construcţiilor din lemn.

Albumul din colecţia muzeală se remarcă prin raritate şi caracterul său inedit, în spaţiul public fiind prezentate, în cadrul unei expoziţii aniversare, doar 32 de imagini, ce se regăsesc în paginile acestuia. Expunerea a suscitat atât atenţia publicului larg, cât şi a cercetătorilor, muzeografilor şi colecţionarilor din ţară şi de peste hotare, care au manifestat un interes deosebit pentru această sursă foto-documentară preţioasă. Chiar publicul specializat a fost cel care a potenţat ideea de publicare a catalogului.

Imaginile valorificate în cadrul catalogului surprind nu doar prin capacitatea lor de a stoca fragmente din realitatea unui şantier feroviar de acum 144 de ani, dar şi prin arta fotografică, proaspăt-apărută în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, expresivă şi plină de autenticitate, cu efect de spaţializare şi profunzime.

Alături de bogatul material imagistic, publicaţia prezintă detalii despre albumul de epocă „Calea ferată militară Bender - Galaţi" şi creatorul său, fotograful Joannis Antonopoulo, precum şi un scurt istoric al construcţiei liniei de cale ferată Bender (Tighina) - Galaţi, contribuind, astfel, la completarea istoriei feroviare a Republicii Moldova.

Catalogul Epopeea unui drum de fier: Bender (Tighina) - Galaţi este o carte ilustrată de călătorie în trecut, la începuturile transportului feroviar din Basarabia secolului al XIX-lea.