EN RO
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Mod citire















#Exponatul Lunii

Este un trofeu sportiv obţinut la un concurs interşcolar, organizat de comisia sportivă de oină între instituţiile şcolare din Basarabia interbelică. Nu cunoaştem instituţiile şcolare participante la acest concurs, nici locul organizării, ştim doar că unul dintre învingători s-a ales cu premiul II şi că evenimentul a avut loc pe 13 mai 1934. Pe această cale aflăm despre existenţa, la nivel şcolar, a diferitor competiţii sportive organizate de către instituţiile şcolare, printre care şi jocul de oină. Oina este un sport frumos şi complex, care dezvoltă fizicul şi spiritul, curajul şi dorinţa de perfecţionare. Oina este o comoară a poporului român, care trebuie păstrată cu sfinţenie şi transmisă viitoarelor generaţii.

Pentru naţiunea română jocul de oină sau hoina este considerat un joc sportiv naţional, având o vechime de cel puţin şase secole. Jocul de oină este practicat continuu, cel puţin din secolul al XIV-lea, conform cronicilor şi hrisoavelor timpului, fiind menţionat prima dată documentar la 1364, în timpul domniei lui Vlaicu Vodă. Jocul solicită calităţi sportive complexe (viteză bună de alergare, reflexe rapide în mişcările de autoapărare faţă de loviturile mingii, precizie în aruncarea şi lovirea mingii cu un baston sau bâtă). Oina este un sport care ne identifică în aceeaşi măsură ca şi lupta naţională, trânta. Jocul devine atractiv printre tinerii de la sate, pătrunde în programa şcolară prin intermediul lecţiilor de educaţie fizică. Prin Reforma Învăţământului de la 1898, precum şi prin alte decizii ministeriale, ministrul învăţământului, Spiru Haret, introduce practicarea obligatorie a oinei în şcolile de toate gradele, totodată decide organizarea anuală a concursurilor şcolare de oină.

La 9 mai 1899, la Bucureşti, a fost organizat primul campionat naţional de oină, echipele fiind formate din liceeni. Învingătoare a fost echipa Liceului Nicolae Bălcescu din Brăila.

În 1912 este creată Federaţia Societăţii Sportive din România (FSSR) cu sediul la Bucureşti în componenţa căreia intrau 13 comisii sportive, printre care şi comisia de oină.

Odată cu Unirea de la 1918, are loc reorganizarea FSSR, în 1923, cu includerea în componenţa ei a celorlalte comisii sportive de oină din Transilvania, Bucovina şi Basarabia.

În 1932 este înfiinţată Federaţia Română de oină.

Click aici pentru Turul Virtual al Muzeului

 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 

Publicaţii Albume

Icoane mariale din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei (secolele XVII-XX)

Icoane mariale din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei (secolele XVII-XX)

Seria “Albume” II, Chișinău, 2014. 200 p.

Textul lucrării începe cu Introducere prin care se oferă noțiuni generale despre ceea ce reprezintă în fond o icoană, care sunt mesajele ei, limbajul ei simbolic, care este rolul și locul icoanei în societate, în biserică, într-o colecție muzeală, argumentând cât de importantă este valorificarea unei colecții de icoane și ce oportunități se deschid odată cu publicarea ei.

În Capitolul I întitulat Din istoricul constituirii colecției de icoane mariale a Muzeului Național de Istorie a Moldovei. Varietatea compozițiilor, materiale și tehnici expunem detaliat care au fost căile de formare a colecției, menționând, în acest context, transferul de la alte muzee, de la departamentele vamale și organele de poliție. Tot aici indicăm icoanele intrate în patrimoniu în urma achizițiilor și donațiilor, care au completat substanțial colecția cu icoane de ordinul celor locale. În cadrul acestui capitol am prezentat de asemenea proveniența și componența colecției, comentând detaliat locul de origine și datarea icoanelor, precum și multiplele compoziții mariologice. Evidențiind tipurile teologice, am menționat și iconografiile simbolice, dar și acele cu subiecte inspirate din trăirile revelatorii ale protagoniștilor. În cele ce urmează am descris, în detalii, tehnicile de modelare a blatului de lemn precum și cele picturale ale icoanelor, am acordat atenția inscripțiilor de pe fața și spatele lor, accentuând importanța acestor mesaje în fixarea tipologiei, în datarea icoanelor, în cunoașterea numelui zugravului, a gravorului, precum și a celui care a comandat icoana sau unde s-a păstrat aceasta etc. Am menționat icoanele în care sunt respectate regulile iconografice și pe cele în care acestea se respectă mai puțin, accentuând, în același timp, iscusința meșterilor care și-au permis libertatea expresiilor artistice.

Capitolul II Icoanele Maicii Domnului din colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei. Clasificări și referințe iconografice. Identificarea și atribuirea icoanelor reflectă o descriere complexă a acestor obiecte de patrimoniu. Anume în acest capitol sunt descrise metodele care au favorizat identificarea icoanelor anonime sau a celor cu titlul fixat eronat. Tot aici, pentru unele icoane rusești și ucrainești, a fost ajustat titlul lor, reieșind din semnificațiile și conținutul teologic al compozițiilor. Aceste și alte circumstanțe au necesitat implicări minuțioase și întemeiate care au contribuit la o prezentare cât mai riguroasă a colecției, oferind celor interesați să cunoască bogatul ei conținut.

Un aspect aparte al cercetării l-a constituit clasificarea tipologică a icoanelor, sistematizarea lor, acordându-se prioritate icoanelor timpurii care au servit în calitate de modele pentru compozițiile următoare. Astfel, pornind de la subiectele ce reflectă Sărbătorile Maicii Domnului (Nașterea Maicii Domnului, Intrarea Maicii Domnului în Biserică, Buna Vestire a Maicii Domnului și Adormirea Maicii Domnului) și tipurile mariale generale - Panakranta, Oranta, Hodighitria și Eleusa, am continuat cu reprezentările simbolice, cu cele ce evocă textele omiletice, dar și cu cele inspirate din trăirile revelatorii ale personajelor centrale din compoziție. Dată fiind prezența în colecție a mai multor icoane de același tip, am recurs la ordonarea icoanelor în cadrul unei categorii iconografice conform criteriului cronologic, dând posibilitate cercetătorului să urmărească pe această cale evoluarea compozițiilor iconografice, particularitățile lor stilistice și artistice.

În cele ce urmează, propunem repertoriul icoanelor propriu-zise, cu imaginile și descrierile generale. Prezența în colecție a unui număr variat de tipuri iconografice, ne-a motivat să descriem în linii generale constituirea lor, să indicăm modelele celebre, care au influențat elaborarea celorlalte. Am remarcat de asemenea și zilele de oficiere de către Biserica Ortodoxă a acestor icoane.

Icoanele sunt numerotate de la 1 până la 172. Descrierea fiecărei icoane conține date despre: 1. Proveniență, datare, autor. Se numește țara de origine și perioada apariției icoanei, precum și numele zugravului, a gravorului. În cazul în care icoanele nu sunt semnate, folosim sintagma „zugrav anonim". 2. Materialul, tehnica de executare, dimensiunile. Se fixează din ce este confecționată icoana - pânză, lemn, metal, foiță de aur și care este tehnica picturală a icoanei - ulei, tempera, gravare pe grund, în email, sidef. Se prezintă totodată lățimea, lungimea și grosimea suportului. Dacă icoana conține sipet, prezentăm și dimensiunile lui, precum și cele ale ramei integrate. 3. Numărul de inventar, modul de deținere. Se indică FB în cazul icoanelor înregistrate în fondul de baza al patrimoniului sau FA - în fondul auxiliar. Se menționează, de asemenea, modul prin care icoana a intrat în colecție, perioada și locul transferului, al donației sau (și) al achiziției. Pentru mai multe icoane nu este cunoscut locul unde s-au păstrat acestea înainte de a ajunge în colecția muzeului, astfel că la rubrica modul de deținere se indică doar ultimul lor deținător. 4. Conservarea. Se descrie detaliat care este starea icoanei, gradul de deteriorare al suportului, precum și al stratului pictural. 5. Restaurările anterioare. Se menționează dacă se înregistrează sau nu intervențiile restauratorilor, în cazul afirmativ, menționăm numele restauratorului, perioada și instituția unde a avut loc această intervenție. 6. Bibliografie. Se indică când și unde a fost menționată icoana dată. 7. Inscripții originale. Se menționează inscripțiile de pe icoană, accentuând importanța lor în determinarea subiectelor iconografice, a personajelor reprezentate. 8. Cromatica. Se specifică gama coloristică în redarea fondului, a veșmintelor și a carnației.

În continuare prezentăm compoziția icoanei, dând prioritate descrierii prototipurilor, după care menționăm fundalul și arhitectura, remarcăm totodată expresiile simbolice și particularitățile stilistice.

Rezumatul în limbile rusă și engleză prevede o descriere generală a colecției de icoane din patrimoniul MNIM cu toate metodele de constituire, de clasificare și ordonare a icoanelor, a particularităților specifice ce țin de modul de preparare a blatului din lemn, tehnica de executare a straturilor de preparație și a celui cromatic, precum și a tuturor celorlalte modalități de cercetare în vederea prezentării de ansamblu a colecției.

Ordonarea tipologică, descrierea istoriei apariției unei sau altei iconografii, întocmirea catalogului propriu-zis - toate au necesitat o mulțime de nume și noțiuni. Un capitol aparte îl constituie aparatul critic pe care îl propune materialul structurat, acesta fiind prevăzut de lista de Abrevieri, care cuprinde prescurtările utilizate, de un Glosar cu explicațiile de rigoare, de un Indice de nume util pentru a înlesni căutarea subiectelor interesate, precum și de Bibliografia de referință și cea selectivă, cu circa 170 de titluri menționate.




 

 


Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.








Adresează-ne o întrebare acum!





#Exponatul Lunii

Este un trofeu sportiv obţinut la un concurs interşcolar, organizat de comisia sportivă de oină între instituţiile şcolare din Basarabia interbelică. Nu cunoaştem instituţiile şcolare participante la acest concurs, nici locul organizării, ştim doar că unul dintre învingători s-a ales cu premiul II şi că evenimentul a avut loc pe 13 mai 1934. Pe această cale aflăm despre existenţa, la nivel şcolar, a diferitor competiţii sportive organizate de către instituţiile şcolare, printre care şi jocul de oină. Oina este un sport frumos şi complex, care dezvoltă fizicul şi spiritul, curajul şi dorinţa de perfecţionare. Oina este o comoară a poporului român, care trebuie păstrată cu sfinţenie şi transmisă viitoarelor generaţii...

Citeşte mai multe >>

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2020 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu