#Exponatul Lunii

Clopoțeii de Crăciun au intrat în spațiul românesc printr-un proces îndelungat, în care tradițiile arhaice s-au împletit cu credința creștină și cu influențele europene. Cu mult înainte de apariția sărbătorii Crăciunului, sunetele metalice aveau un rol ritualic important în comunitățile vechi: ele erau folosite pentru alungarea spiritelor rele, pentru purificarea spațiului și pentru protejarea oamenilor în momentele de trecere dintre ani. Aceste credințe s-au păstrat în obiceiurile de iarnă, precum colindatul, Plugușorul sau jocurile cu măști, unde clopotele și zurgălăii erau nelipsiți.

Odată cu răspândirea creștinismului, sunetul clopotului a căpătat o semnificație religioasă profundă, devenind vestitor al sărbătorilor mari și simbol al Nașterii Domnului. Totuși, clopoțeii mici nu erau încă folosiți ca decorațiuni, ci mai ales ca obiecte funcționale sau rituale.

Primul brad împodobit cu prilejul sărbătorilor de Crăciun a fost cel de la palatul principelui Carol I de Hohenzollern, după sosirea sa în Principatele Române, în anul 1866. Din acel moment, tradiția s-a statornicit, iar în noaptea de Crăciun, prinții și prințesele invitate la palat participau la împodobirea bradului. Printre ornamentele folosite se numărau și clopoțeii metalici, care simbolizau bucuria, vestea cea bună și protecția divină asupra casei.

În secolul al XX-lea, clopoțeii de Crăciun se răspândesc în toate provinciile românești și devin un simbol vizual al sărbătorii, prezent atât în decorațiuni, cât și în colinde. Chiar și în perioadele în care expresia religioasă a fost restricționată, clopoțeii au rămas în casele oamenilor ca semn al bucuriei și al continuității tradiției. Astăzi, ei păstrează această dublă semnificație: ecoul unor credințe străvechi și, totodată, vestea Nașterii lui Hristos, devenind un simbol al speranței, al luminii și al legăturii dintre trecut și prezent.

Aceste piese cu clinchete sonore fac parte dintr-o colecție generoasă de patrimoniu al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, întrunind peste 200 de bunuri culturale. O contribuție substanțială la completarea acestei colecții de clopoței decorativi a adus-o Dorina Raischi, învățătoare la școala nr. 94 din or. Chișinău, care a donat muzeului 174 de clopoței, dintre care circa 30 de piese sunt cu tematica sărbătorilor de iarnă. Aceștia fiind confecționați din ceramică, porțelan, sticlă, metal, au fost aduși de pe diferite meridiane ale lumii, unde redau o imagine sumară despre cultura universală a clopoțeilor. Ei dau o nota festiva casei noastre si chiar unui cadou, sunt parte integranta a sărbătorilor de iarna si este greu sa ne imaginam Crăciunul fără clinchetul lor vesel.

Tur Virtual

Publicaţii

Albume

Eugen Sava, Aurelia Cornețchi, Elena Postică, Elena Ploșnița

Muzeul Național de Istorie a Moldovei 1983-2013

Seria “Albume” I, Chișinău, 2013. 191 p. ISBN 978-9975-80-811-8.

Fondat în 1983, Muzeul Național de Istorie a Moldovei pe parcursul anilor a devenit o instituție cultural-științifică cu o personalitate bine individualizată, un important segment al memoriei naționale. Odată cu instalarea sa în rândul instituțiilor publice, muzeul a pledat permanent pentru protejarea, valorificarea științifică și publică a patrimoniului istorico-cultural, a devenit scena dezbaterilor științifice specializate, a dat tonul și a impus regulile în muzeografia moldovenească, a propus și a promovat proiecte de legi în domeniu, diverse acte normative, a promovat permanent dialogul cultural și științific, a militat întotdeauna pentru un demers expozițional accesibil publicului larg.

Muzeul astăzi ocupă un loc bine definit în ierarhia sistemului muzeal moldovenesc, prin contribuția pe care instituția a adus-o la dezvoltarea muzeografiei moldovenești, prin afirmarea unei personalități distincte ce s-a impus treptat, prin atitudinea sa față de public, care îl sprijină și îl percepe ca parte a cotidianului cultural.

La sfârșitul anului 2013 Muzeul Național de Istorie a marcat aniversarea a 30-a de la creare. Momentul aniversar a fost marcat și prin publicarea Albumului Muzeul Național de Istorie a Moldovei 1983-2013. Lucrarea a izvorât din respectul față de muzeu și publicul lui, față de cunoașterea valorilor naționale, dar și din nevoia de a prezenta și promova instituția muzeală și este în același timp un omagiu tuturor celor care prin preocupările lor au contribuit la apariția și dezvoltarea Muzeului Național de Istorie. Albumul este o realizare intelectuală demnă de reținut prin valoarea documentară și pentru utilitatea demersului, în general.

Încadrat între cele două coperte colorate, cuprinsul volumului ilustrează momente și evenimente esențiale referitoare la organizarea și dezvoltarea muzeului pe parcursul a 30 de ani. Lucrarea este bine structurată în câteva compartimente: Prefață, Scurt istoric, Patrimoniu, Expoziții, Activități științifice, Manifestări cultural-educative, Personal. Privită în ansamblul ei reprezintă o valoroasă contribuție la dezvoltarea muzeologiei moldovenești. Volumul însumează circa 170 de imagini care reflectă diverse activități ale muzeului, evoluția instituției pe parcursul celor 30 de ani de existență și reprezintă cele mai semnificative bunuri culturale muzeale etalate în expoziția permanentă, în expozițiile temporare sau păstrate în depozitele muzeale. Imaginile sunt de o calitate grafică bună. Lor, imaginilor autorii le-a încredințat întreaga responsabilitate de a prezenta trecutul și prezentul muzeului.

În atmosfera muzeului cititorul este introdus de Prefața, semnată de dr.hab Eugen Sava, directorul general al muzeului, care prezintă foarte sintetic, apariția, evoluția și semnificația instituției muzeale. Fiecare compartiment se deosebește printr-un design aparte, elaborat de Ivan Litsiuk. Volumul a fost întocmit de dr.hab. Eugen Sava, Aurelia Cornețchi, dr. Elena Postică, dr.hab. Elena Ploșnița.

Albumul este o nouă contribuție la o mai aprofundată cunoaștere a trecutului muzeografiei moldovenești, o realizare intelectuală demnă de reținut prin valoarea documentară și pentru utilitatea demersului, în general.

Apărut în 2013 la Casa editorial-poligrafică Bons offices din Chișinău, Albumul este destinat tuturor celor interesați, pasionați de muzeu și patrimoniu, iar toate textele sunt prezentate în trei limbi: română, engleză și rusă.

Elena Ploșnița