#Exponatul Lunii

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.

Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii.

Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia.
Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.

Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu.
La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.

Tur Virtual

Publicaţii

Heraldica Moldaviae

Heraldica Moldaviae, Vol. 5, 2022

Chişinău, 2023 (Tipogr. „Bons Offices”) – ISBN 978-5-36241-101-5. – 288 p.

Sumar

STUDII ȘI COMUNICĂRI

Plumburi comerciale pentru stofe, descoperite recent la Orheiul Vechi

Ana BOLDUREANU

„Armorialul general al familiilor nobile din Imperiul Rus" ca sursă istorică

Oleg NAUMOV

Un vlăstar ilegitim al familiei de Saxa-Coburg-Saalfeld, născut pe pământ românesc - baronul Friedrich de Rohmann și urmașii acestuia

Drăgan-George BASARABĂ

Însemne heraldice ale Despotatului de Samos în stemele princiare din Țările Române (secolul XIX)

Sorin IFTIMI (†)

Heraldistul maghiar din Transilvania care a finalizat stema României Mari - József Sebestyén Keöpeczi

Attila István SZEKERES

Un proiect de stemă al Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești din 1924

Alexandru MOLCOSEAN

Sigilii cu tematică agricolă din Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (1926-1935)

Alexandru MOLCOSEAN

Ordinele Republicii Moldova instituite în anii 1994-2004: „Gloria Muncii", „Recunoștința Patriei", „Ordinul de Onoare", „Credință Patriei"

Silviu ANDRIEȘ-TABAC

IN MEMORIAM

Un genealogist în slujba heraldicii românești

Tudor-Radu TIRON

Heraldistul Constantin Bogatov (1957-2021)

Silviu ANDRIEȘ-TABAC

În amintirea bunului coleg Sorin Iftimi

Silviu ANDRIEȘ-TABAC

Sorin Iftimi - heraldist și istoric de artă

Lucian-Valeriu LEFTER

Pentru o istorie a faleristicii românești. Contribuția lui Sorin Iftimi (1965-2021)

Tudor-Radu TIRON

RECENZII, NOTE ȘI PREZENTĂRI

Istoriografia ucraineană contemporană despre herbul Drag-Sas

Silviu ANDRIEȘ-TABAC

Пушкины: генеалогическая энциклопедия, отв. ред. О. Н. Наумов, Москва: Политическая энциклопедия, 2020, 592 с.: ил. 223

Silviu ANDRIEȘ-TABAC

Reluarea traducerilor din opera heraldistului Michel Pastoureau la editura „Cartier"

Silviu ANDRIEȘ-TABAC

Adriana-Patricia Manea, Familii nobile din Banat în secolul al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. Heraldică și genealogie, Cluj-Napoca: Editura Mega, 2022, (Colecția „Teze de doctorat"), 718 p.: il. 243

Silviu ANDRIEȘ-TABAC

Lucian-Valeriu Lefter, Boieri ai Moldovei înainte și în vremea lui Ștefan cel Mare, Cuvânt-înainte de Ștefan S. Gorovei, Cluj-Napoca: Editura Mega, 399 p.: il. + 1 pl. genealogică

Silviu ANDRIEȘ-TABAC

И. В. Мальцев, Символы в праве, правовой науке и юридическом образовании, Москва: Норма; ИНФРА-М, 2022, 256 с.: ил.

Alexei E. ALIOȘIN, Silviu ANDRIEȘ-TABAC

О. Н. Наумов, Мятлевы: поколенная роспись, Москва: Старая Басманная, 2022, 242 с., XII с. ил.

Silviu ANDRIEȘ-TABAC

О. Н. Наумов, Геральдика Пушкиных, отв. ред. Г. В. Вилинбахов, Москва: Старая Басманная, 2022, 146 с.: ил., XVI с. ил.

Silviu ANDRIEȘ-TABAC

CRONICĂ

Al XVI-lea Simpozion de Heraldică, Chișinău, 27 aprilie 2022

Silviu ANDRIEȘ-TABAC

Atelierul de Artă Heraldică, Chișinău, 5-7 iulie 2022

Silviu ANDRIEȘ-TABAC

Expoziția „Întru răsplata meritelor... Distincțiile de Stat ale Republicii Moldova la cea de-a 30-a aniversare", Chișinău, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, 28 iulie - 25 august 2022

Silviu ANDRIEȘ-TABAC, Adelaida CHIROȘCA