Artefactul reprezintă un topor de luptă prelucrat din rocă magmatică (diabaz), de culoare cenușiu-brună. Acesta a fost descoperit întâmplător în anul 1966, pe teritoriul satului Aluniș, raionul Rîșcani. Conform caracteristicilor sale morfologice artefactul poate fi atribuit culturii Catacombelor (sec. XXIX-XXII a. Chr).
Toporul are corpul masiv, naviform alungit, cu umerii slab reliefați, muchia scurtă și îngustă, plană și circulară în secțiune transversală. Tăișul este ușor arcuit. Orificiul a fost perforat în zona lățimii maxime a obiectului. Acesta are formă circulară și diametrul de 2,2, cm. Suprafața artefactului este minuțios șlefuită, foarte îngrijit lucrată și nu prezintă urme de lovire sau așchieri.
Dimensiuni: lungime - 20,0 cm; lățime maximă - 8,4 cm; diametrul muchiei - 5,0 cm; lățimea lamei - 7,0 cm. Greutatea - 2,3 kg.
Topoarele de luptă din piatră sunt caracteristice comunităților culturii Catacombelor și sunt descoperite de cele mai multe ori ca inventar funerar, depuse în morminte. Prezența topoarelor în complexele funerare, atribuie acestora o funcționalitate complexă: arme - simboluri sociale - obiecte de cult. Topoarele erau utilizate inițial ca arme, devenind simbol social pentru proprietar, ulterior căpătând și caracter votiv în rezultatul depunerii lor în morminte, pentru a servi defunctului și după moartea sa. Despre funcția de simbol social a topoarelor de luptă din piatră ne vorbesc rocile de înaltă calitate utilizate la prelucrarea lor, dar și modul de executare deosebit de îngrijit. În cazul toporului de la Aluniș în favoarea acestei ipoteze vin și dimensiunile mari ale acestuia, care îl deosebesc de alte exemplare.
Descoperirea topoarelor de luptă din piatră în afara unui complex funerar, poate însemna o depunere cu caracter votiv al acestuia. Este greu de imaginat că aceste piese deosebit de îngrijit lucrate, din roci de înaltă calitate aduse de la distanțe mari, puteau fi abandonate sau pierdute întâmplător. Mult mai probabil, acestea erau depuse în scopuri magico-religioase, caz posibil și pentru toporul de piatră descoperit la Aluniș.
Cercetările arheologice din zona nord-estică a sitului Horodca Mare, raionul Ialoveni în 2008
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
The field season 2008 archaeological investigation has been carried out in the north-eastern part of the Horodca Mare site, Ialoveni District, called „La Cetate”. The stratigraphical analysis revealed cultural layers as follows: the antique layer (it is represented by Getic pottery, one piece of Greek amphora, and a fragment of black-lacquered pottery), and the Eneolithic layer (containing artifacts of the Cucuteni-Tripolie Culture). Statistical analysis supports the obtained results. The discovered archaeological artifacts from the site do not indicate any archaeological complexes. The composition of the discoveries is similar to finds from the central part of the settlement, excavated during the field season 2007.
List of illustrations: Tab. 1. Horodca Mare 2008. S II. Discoveries statistics. Layer I. A1-A11. Tab. 2. Horodca Mare 2008. S II. Discoveries statistics. Layer I. B1-F1. Tab. 3. Horodca Mare 2008. S II. Discoveries statistics. Layer II. A1-A11. Tab. 4. Horodca Mare 2008. S II. Discoveries statistics. Layer II. B1-F1. Tab. 5. Horodca Mare 2008. S II. Discoveries statistics. Layer III. A1-A11. Fig. 1. Horodca Mare 2008. S II. Plan and profile. Layer I. A1-A6. Fig. 2. Horodca Mare 2008. S II. Plan and profile. Layer I. A7-A11. Fig. 3. Horodca Mare 2008. S II. Plan and profile. Layer II. A1-A6. Fig. 4. Horodca Mare 2008. S II. Plan and profile. Layer II. A7-A11. Fig. 5. Horodca Mare 2008. S II. Plan and profile. Layer III. A1-A6. Fig. 6. Horodca Mare 2008. S II. Plan and profile. Layer III. A7-A11. Fig. 7. Horodca Mare 2008. S II. Plan and profile. Layer I-II. B1-F1. Fig. 8. Horodca Mare 2008. S II. Cucuteni ceramics discovered in section II. Fig. 9. Horodca Mare 2008. S II. Ceramics discovered in section II. Fig. 10. Horodca Mare 2008. S II. Inventory pieces (photo): 1 - head of burned flint arrow; 2 - head of flint arrow; 3 - fragment of processed bone; 4 - metal object.
Artefactul reprezintă un topor de luptă prelucrat din rocă magmatică (diabaz), de culoare cenușiu-brună. Acesta a fost descoperit întâmplător în anul 1966, pe teritoriul satului Aluniș, raionul Rîșcani. Conform caracteristicilor sale morfologice artefactul poate fi atribuit culturii Catacombelor (sec. XXIX-XXII a. Chr)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
