Paftalele constituie un element aproape nelipsit din costumația tradițională feminină în spațiul sud-est european, cu precădere în cel balcanic, fiind întâlnite în cursul unei lungi perioade de timp, între secolele XIV-XX. Cuvântul Pafta este de origine turcică - cu o posibilă intrare în această limbă pe filiera iraniană - având la bază cuvântul persan bafta „țesut", care a derivat în limba turcă cu sensul de „placă". În prezent se folosește în forme aproape identice în limbile română (pafta), bulgară (пафта), sârbă (пафте) și în unele dialecte aromâne (pafta), desemnând accesoriile vestimentare cu rol funcțional și ornamental care fixează sau prind cordonul, cingătoarea sau brâul, lucrate din diverse materiale și decorate în diferite tehnici.
Cele trei paftale decorate în tehnica emailului policrom, tezaurizate în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, se înscriu în seria celor din aria sud-dunăreană, datate cu sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea.
Sunt compuse din două părţi identice, de formă trapezoidală, suprafaţa acestora fiind împărţită în trei registre aproximativ egale, decorate cu motive vegetale stilizate ce constituie o reţea metalică în care este turnat emailul. Cele două părţi componente se prelungesc în unghi ascuţit spre capete, formând cu latura ultimului registru decorativ un triunghi, ornamentat similar. Emailul folosit pentru a umple motivele florale este de culoare neagră, turcoaz, albă, portocalie, verde, galben, bordo. Întregul câmp decorativ este încadrat într-un chenar perlat.
Pe revers, ambele părţi componente ale paftalelor păstrează câte o bandă de aramă, prinsă cu nituri de margine, necesară pentru fixarea capetelor cordonului. Sistemul de prindere, realizat prin întrepătrunderea balamalelor celor două părţi componente şi închise cu ajutorul unui ac mobil, prins cu un lănţişor de o cheutoare fixată pe una dintre piesele paftalei, este mascat de o plăcuţă dreptunghiulară (fixată prin trei nituri de corpul piesei), cu marginile înguste terminate în unghi ascuţit, ornamentată în acelaşi stil şi cu aceeaşi tehnică, având în plus trei monturi circulare, cu marginile crestate, îndoite spre interior, pentru a fixa central pastă de sticlă de culoare roşie și verde. Aceste monturi sunt încadrate de un brâu crestat, radiant.
Simbolistica paletei de culori codifică semnificaţii şi simboluri, fiind folosite din considerentul că au puteri magice. Culoarea roşie a reprezentat dintotdeauna iubirea, afecţiunea şi în acelaşi timp protecţie faţă de blesteme şi deochi; albul reprezintă puritatea, curăţenia sufletească şi trupească; albastrul, în plan simbolic, este asociat cu infinitatea, cu dimineaţa, un început, o nouă stare; verdele este simbolul destinului, speranţei, bunăstării, echilibrului, renaşterii, fiind asociată cu natura care învie în fiecare primăvară, cu viaţa.
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Abstract
Monetary discoveries found on Republic of Moldova’s territory, recorded during year 2009 are presented. The file of roman monetary discoveries is supplemented by eight issues. Two golden coins are recorded among these: one issued by emperor Diocletianus at Antiochia in AD 286 and another of Maximian Hercule (286-305) issued at Cizic, dated AD 288.
Two treasures were found among the Medieval discoveries. The first was found near the localities Novaci and Nișcani, Călărași district, in autumn 2009. It is composed of Ottoman issues from Bayezid the 2nd (58 ex.), a Hungarian denar from Mathias Corvinus (1458-1490) and two Moldavian gros issued by Ştefan cel Mare (Stephen the Great). The treasure from Parcani, Soroca district, although found in 1989, is still original and is stored in the collections of the Museum of History and Ethnography at Soroca. The deposit is composed of 16th century to 1599 European coins. A new lot of coins originating from Costești, Ialoveni district, was again discovered, including 22 dirhems issued by the Golden Horde, 264 Tatar issues of copper, from which 44 of Costești-Gârla type, a gros of Prague and a Bulgarian issue from Ioan Şișman.
The discoveries from the surroundings of Cosăuți village, Soroca district, enrich the numismatic repertoire of the Republic of Moldova with new issues, some of which are attested for the first time.
Ana Boldureanu
Cronica descoperirilor monetare (I)
Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2007
Ana Boldureanu
Олександр Огуй, Монетнi знахiдки на Буковинi. Системно-квантитативне зiставлення. Чернiвцi, ЧНУ, 2008, 252 p. + 4 hărți + 4 pl. ISBN 978-966-423-018-3
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Ana Boldureanu
Александр Владимирович Пачкалов, Золотая Орда по данным нумизматических источников. Монография, Москвa: Кнорус, 2018, 180 pp., ISBN 978-5-4365-2528-0
Tyragetia, serie nouă, vol. XIII [XXVIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Ana Boldureanu
Cronica descoperirilor numismatice (V)
Tyragetia, serie nouă, vol. V [XX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Ana Boldureanu
Cronica descoperirilor monetare (VIII)
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Paftalele constituie un element aproape nelipsit din costumația tradițională feminină în spațiul sud-est european, cu precădere în cel balcanic, fiind întâlnite în cursul unei lungi perioade de timp, între secolele XIV-XX....
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.