Școala Eparhială de Fete din Chișinău și-a deschis porțile la 3 mai 1864, răspunzând unei nevoi stringente: în Basarabia nu existau instituții dedicate educației fiicelor clerului. Conform circularei din 1864, predarea se făcea în limba română, prevedere aplicată în întreaga eparhie. Prima directoare a școlii a fost Anastasia Rizo, de viță nobilă, invitată de arhiepiscopul Antonie.
Curricula aprobată de Ministerul Învățământului Public și de Eparhia Chișinăului cuprindea atât discipline teoretice, cât și activități practice. Elevele studiau religia, citirea și scrierea în limbile română, slavonă și rusă, aritmetica și exercițiile de calcul, istoria universală și geografia. Programul era completat de cursuri de cânt bisericesc și de deprinderi practice: croitorie, cusut, tricotat, dar și gospodărie - coacerea pâinii și a prescurilor, prepararea mâncărurilor și a conservelor, îngrijirea animalelor și cultivarea grădinii.
Fotografia, realizată în 1911 în atelierul lui fotografic al lui Z. N. Sumovski din Chișinău, sunt imortalizate 29 de absolvente și 13 profesori. În centru apar portretele episcopului Serafim (Ciciagov), ale directoarei N. R. Mihelson, profesoarei V. E. Bejerian și preoților F. Ghiliarov și P. Jurikas. Între cadrele didactice se regăsește și Paraskovia Vasilievna Cuciurenko, profesoară de caligrafie timp de 37 de ani, devenită în 1911 educatoare principală și adjunctă a directoarei. Pentru devotamentul său, care a fost decorată cu medalia de aur „Pentru serviciu îndelungat".
Pe verso-ul vignetei se află eticheta magazinului și atelierului de rame, tablouri, oglinzi și sticlă de fereastră A. D. Kon'gova, Chișinău, str. Gogol nr. 37, lângă Banca de Stat.
Fotografia de promoție a fost donată la sfârșitul anului 2025 Muzeului Național de Istorie a Moldovei de către familia Dadiștian din Drochia.
Considerații privind diecezele catolice create de papii de la Avignon în exteriorul Carpaților:Episcopia Milcoviei și Episcopia de Siret
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
О католических епископиях, созданных авиньонскими папами во Внешнекарпатском регионе: Милковское и Сиретское епископства
В период с 1309 по 1377 год резиденция глав католической церкви находилась не в Риме, а в Авиньоне. Однако заинтересованность французских понтификов в Восточной Европе оставалась неизменной. Учитывая значительное расстояние между папской резиденцией на юге Франции и внешней областью Карпат, папское влияние здесь было немыслимо без содействия светской власти. В Авиньонский период французские папы создали во Внешнекарпатском регионе два епископства: Милковское, которое являлось преемником Куманской епископии, и Сиретское, основанное по инициативе молдавского господаря Лацку. Милковское епископство было основано по инициативе папы Иоанна XXII в 1332 году. Впоследствии существование этого епископства было связано с проектами политического господства венгерского короля Людовика I Анжуйского во Внешнекарпатском регионе. Хотя практически Милковское епископство находилось in partibus, оно существовало на протяжении всего XIV века. Сиретское католическое епископство было создано в 1370 - 1371 годах по инициативе молдавского господаря Лацку, желавшего обезопасить недавно обретенную независимость своего государства от притязаний Венгрии и Польши и обратившегося к папе Урбану V через двух францисканских монахов. Лацку попросил назначить епископом Сирета францисканца польского происхождения Андрея. Создание Сиретского епископства гарантировало независимость Молдавии, приравнивавшейся к царству (regnum). По нашему мнению, имеются некоторые указания на то, что во времена Лацку Молдова была частью Наследия святого Петра (Patrimonium Sancti Petri).
Școala Eparhială de Fete din Chișinău și-a deschis porțile la 3 mai 1864, răspunzând unei nevoi stringente: în Basarabia nu existau instituții dedicate educației fiicelor clerului...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.