Situla romană din bronz provine din colecția de obiecte arheologice confiscate la vamă și transmisă în fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei în anul 2009. Locul descoperirii nu este cunoscut.
Situla (în limba latină situla) reprezintă un vas de metal, de regulă din bronz, de forma unei găleți, prevăzut cu două toarte mobile deasupra și utilizat la amestecarea vinului cu apă. Toartele sunt atașate pe corpul situlei cu două urechiușe decorate, care sunt sudate pe buza vasului. Corpul situlei are formă tronconică, fiind decorat cu două brâie executate prin batere în formă de cerculețe sub buza vasului.
Fundul situlei este dublu, cel din interior fiind semisferic confecționat prin batere, iar cel din exterior, produs la strung este plat. Fundul exterior este sudat de fundul interior servind drept bază-picior al situlei.
Vasul este confecționat prin metoda turnării, baterii și prelucrării parțiale la strung. Dimensiunile vasului: înălțimea maximă - 31,7 cm, diametrul maxim - 22,8 cm, diametrul fundului - 13,5 cm.
Situlele de acest tip au apărut în Imperiul Roman, răspândindu-se ulterior la diverse popoare antice, inclusiv, din zona nord-vest pontică.
Considerații privind diecezele catolice create de papii de la Avignon în exteriorul Carpaților:Episcopia Milcoviei și Episcopia de Siret
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
О католических епископиях, созданных авиньонскими папами во Внешнекарпатском регионе: Милковское и Сиретское епископства
В период с 1309 по 1377 год резиденция глав католической церкви находилась не в Риме, а в Авиньоне. Однако заинтересованность французских понтификов в Восточной Европе оставалась неизменной. Учитывая значительное расстояние между папской резиденцией на юге Франции и внешней областью Карпат, папское влияние здесь было немыслимо без содействия светской власти. В Авиньонский период французские папы создали во Внешнекарпатском регионе два епископства: Милковское, которое являлось преемником Куманской епископии, и Сиретское, основанное по инициативе молдавского господаря Лацку. Милковское епископство было основано по инициативе папы Иоанна XXII в 1332 году. Впоследствии существование этого епископства было связано с проектами политического господства венгерского короля Людовика I Анжуйского во Внешнекарпатском регионе. Хотя практически Милковское епископство находилось in partibus, оно существовало на протяжении всего XIV века. Сиретское католическое епископство было создано в 1370 - 1371 годах по инициативе молдавского господаря Лацку, желавшего обезопасить недавно обретенную независимость своего государства от притязаний Венгрии и Польши и обратившегося к папе Урбану V через двух францисканских монахов. Лацку попросил назначить епископом Сирета францисканца польского происхождения Андрея. Создание Сиретского епископства гарантировало независимость Молдавии, приравнивавшейся к царству (regnum). По нашему мнению, имеются некоторые указания на то, что во времена Лацку Молдова была частью Наследия святого Петра (Patrimonium Sancti Petri).
Situla romană din bronz provine din colecția de obiecte arheologice confiscate la vamă și transmisă în fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei în anul 2009. Locul descoperirii nu este cunoscut....
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.