Șiragul de mărgele expus provine din complexul funerar nr. 6 din tumulul nr. 4, cercetat în anul 1982 de către dr. hab. Eugen SAVA în apropierea orașului Taraclia. Mărgelele au fost găsite în zona toracelui defunctului, fapt ce indică purtarea lor în colier și păstrarea poziției inițiale în cadrul inventarului funerar. Colierul este alcătuit din 11 piese confecționate integral din faianță egipteană. Opt dintre acestea au formă sferică și sunt decorate cu incizii verticale, care formează între 14 și 21 de nervuri reliefate. Diametrul lor variază între 13 și 20 mm. Alte două piese sunt reprezentări de scarabei, cu dimensiunea de 23,5 × 19,5 mm, iar ultima componentă este o mărgică-pandantiv cilindrică aplatizată, prevăzută cu o incizie verticală mediană, și are dimensiunea de 22 × 9 mm. Cromatica pieselor variază de la albastru deschis la albastru închis și nuanțe violacee, caracteristice degradării și variațiilor glazurii specifice faianței egiptene. Faianța egipteană reprezintă un material artificial pe bază de cuarț, acoperit cu o glazură alcalină de culoare albastră sau verde-albăstruie, utilizat pe scară largă în Egiptul antic și ulterior răspândit în spațiul mediteranean și pontic prin intermediul schimburilor comerciale. În primele secole ale erei noastre, astfel de obiecte constituie indicatori importanți ai contactelor culturale și economice dintre lumea mediteraneană și comunitățile din regiunea nord-pontică. Prin caracteristicile sale tipologice, tehnologice și simbolice, șiragul de la Taraclia reprezintă un artefact deosebit de valoros pentru studiul relațiilor interculturale, al mobilității bunurilor de prestigiu și al practicilor funerare ale comunităților sarmatice din primele secole ale erei noastre (sec. I-II).
Trade contacts of Roman Dacia (Contactele comerciale ale Daciei Romane)
Tyragetia, serie nouă, vol. III [XVIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
În articol sunt prezentate categoriile principale de produse importate și exportate din Dacia Romană, precum și inscripțiile, care menționează negustorii și ofițerii vamali din această provincie. Printre produsele importate sunt amintite lămpile cu ulei, vasele terra sigillata, produsele de lux, amforele cu diferite produse și animalele. Se remarcă că cea mai mare parte a uleiului de măsline era adus din Pontus și Bithynia, vinurile din Asia, garum din Betic și Lusitania, iar măslinele din Italia și Asia. La început importurile principale veneau din provinciile de vest, iar în perioada târzie – din cele de est și din Africa. O parte a produselor erau, desigur, aduse ca annona militaris. În ceea ce privește exporturile, produsele principale erau sarea, metalele, lemnul, vasele locale terra sigillata (TSP), produsele emailate, bijuteriile și alte obiecte din sticlă și perle. Relațiile comerciale erau întreținute atât cu populațiile învecinate hotarelor imperiului, cât și cu provinciile imperiale din Vestul îndepărtat, Africa și din Orientul Apropiat. Principalele căi comerciale se întindeau de-a lungul Dunării și a afluenților ei, însă exista și o rețea internă de drumuri.
Șiragul de mărgele expus provine din complexul funerar nr. 6 din tumulul nr. 4, cercetat în anul 1982 de către dr. hab. Eugen SAVA în apropierea orașului Taraclia. Mărgelele au fost găsite în zona toracelui defunctului, fapt ce indică purtarea lor în colier și păstrarea poziției inițiale în cadrul inventarului funerar...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
