Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.
Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii. Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia. Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.
Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu. La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.
Locuințele comunităților hallstattiene din spațiul est-carpatic în secolele XII-VIII a. Chr. (tradiții, deosebiri culturale și perspectivele cercetării comparative)
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Den Schwerpunkt dieser Untersuchung stellen frühe und mittelhallstattzeitliche Fundkontexte des 12. - 8. Jh. v. Chr.. aus dem ostkarpatischen Gebiet (Abb. 1) dar, die hier aus der Perspektive des Wohnungsbaues analysiert werden (Abb. 2; Tafel 1). Auf der Grundlage der bisherigen Einsätze zahlreicher Forscher zu den Wohnbauten der ausgehenden Bronze- und der frühen Eisenzeit aus dieser Region werden die Grundprinzipien ihrer Klassifizierung vorgeschlagen (Abb. 3). Diese beziehen sich auf 102 Befunde, die der Kulturen Hava-Holigrad-Grănicești, Chișinău-Corlăteni, Tămăoani-Holercani, Cozia-Saharna und Basarabi-Şoldănești einzuordnen sind (Abb. 7; 10-11; 16; 18). Die durchgeführte Analyse und die vorgeschlagene Klassifikation haben gezeigt, dass die Verwendung vom Holz und Ton für den Bau der leichten Hauswände sowie eines leichten Daches zu den Hauptmerkmalen der hallstattzeitlichen Bautradition im ostkarpatischen Raum des 12. - 8. Jh. v. Chr. gehört. Für die Cozia-Saharna-Kutur lässt sich eine zusätzliche Bearbeitung mittels „Verputzen“ und Anstreichen der Wände feststellen, während für die Kulturen Cozia-Saharna und Basarabi-Şoldănești anhand der festgestellten Gruben in den Wohnhäusern auch das Vorhandensein der Fußböden in der Innenausstattung anzunehmen ist. Der führende Typ des Wohnbaus im 12. - 8. Jh. v. Chr. war in allen untersuchten hallstattzeitlichen Kulturen der ostkarpatischen Region das leichte ebenerdige Haus, dessen aus einem Holzgerüst bestehende Wände mit Lehm getüncht wurden. Es tauchen Halberdhütten mit Holzgerüstwänden (Hava-Holigrad-Grănicești-Kultur) und – von der Form des Daches her – pultdachförmige (Kulturen Chișinău-Corlăteni und Cozia-Saharna) sowie Halberdhütten mit einem konischen Dach (Cozia-Saharna-Kultur) auf. Die Wohnfläche der Erdhütten, deren Baugruben sowohl eine ovale als auch eine runde Form aufweisen, ist nicht sehr groß. Was die Organisation des häuslichen Raumes angeht, so lässt sich in allen erwähnten Kulturen des Untersuchungsraumes eine horizontale Tendenz beobachten. Außerdem sind an einigen Fundstellen der Kulturen Cozia-Saharna und Basarabi-Şoldănești auch Merkmale einer vertikalen Organisation des Wohnraumes festzustellen. Es ist wichtig darauf hinzuweisen, dass die durchgeführte Analyse der Wohnbauten des 12. - 8. Jh. v. Chr. in der ostkarpatischen Region auf keine Spuren schließen lässt, die direkt mit den rituellen Handlungen bei der Errichtung der Wohnhäuser verbunden wären. Weitere Forschungsmöglichkeiten bieten sich allerdings bei der Durchführung einer vergleichenden Untersuchung der Wohnbautradition aus dem nördlichen Schwarzmeergebiet an. Chronologisch gesehen würde eine solche Analyse nicht nur die Wohnbauten, die synchronisch mit der hallstattzeitlichen Kulturen der ostkarpatischen Region sind, sondern auch diejenige aus einem breiteren Zeitraum einschließen.
Abbildungsliste: Abb. 1. Räumliche Verteilung der frühen und mittelhallstattzeitlichen Kulturen des donau-karpatischen Raumes aus dem Ursprungsgebiet in die ostkarpatische Region um 1200-700 v. Chr. Abb. 2. Räumliche Verteilung der untersuchten Wohnbauten in den hallstattzeitlichen Kulturgruppen der ostkar- patischen Region in 12.-8. Jh. v. Chr. Bestimmte Bezeichnung der Wohnbauten: 1 - Hava-Holigrad-Grănicești- Kultur; 2 - Chișinău-Corlăteni-Kultur; 3 - Tămăoani-Holercani-Kultur; 4 - Cozia-Saharna-Kultur; 5 - Basarabi-Şoldănești Kultur. Abb. 3. Klassifizierungsschema der Wohnbauten der späteren Bronze- und frühen Eisenzeit aus der ostkarpatischen Region. Abb. 4. Wohnbauten der Hava-Holigrad-Grănicești-Kultur in der ostkarpatischen Region: 1 - ebenerdiges Haus (Gorodnica); 2 - Halberdhütte (Nižnee Кryvče); 3 - Halberdhütte (Lisičniki) (nach Krušel’nic‘ka 1993; Maleev 1981). Abb. 5. Wohnbauten der Hava-Holigrad-Grănicești-Kultur in der ostkarpatischen Region. Halberdhütten: 1 - Girskoe; 2 - Magala (nach Krušel’nic‘ka 1993; Smirnova 1969). Abb. 6. Wohnbauten der Hava-Holigrad-Grănicești-Kultur in der ostkarpatischen Region. Erdhütten aus der Siedlung von Magala (nach Smirnova 1969). Abb. 7. Typologie der Wohnbauten der Hava-Holigrad-Grănicești-Kultur aus der ostkarpatischen Region. Abb. 8. Wohnbauten der Chișinău-Corlăteni-Kultur in der ostkarpatischen Region. Wohnhaus aus der Siedlung von Trinca: 1 - graphische Rekonstruktion; 2 - Planum (nach Levițki 1994a; Rekonstruktion - Ivan Litsuk). Abb. 9. Wohnbauten der Chișinău-Corlăteni-Kultur in der ostkarpatischen Region. Eingetiefte Gebäude - Hal- berdhütten und Erdhütten: 1 - Costești VII; 2 - Chișinău; 3 - Dănceni (nach Meljukova 1961; Dergačev 1982; Niculiță 1979; Levițki 1994a). Abb. 10. Typologie der Wohnbauten der Chișinău-Corlăteni-Kultur in der ostkarpatischen Region. Abb. 11. Wohnbauten der Tămăoani-Holercani-Kultur in der ostkarpatischen Region: А - Ijdileni-Frumușița (nach Brudiu 1991); В - Typologie. Abb. 12. Wohnbauten der Cozia-Saharna-Kultur in der ostkarpatischen Region. Ebenerdige Wohnhäuser aus der Siedlung von Alcedar III: 1 - Pläne; 2 - graphische Rekonstruktion (nach Kašuba 2007; Rekonstruktion - Ivan Litsuk). Abb. 13. Wohnbauten der Cozia-Saharna-Kultur in der ostkarpatischen Region. Eingetiefte Gebäude - Halberdhütten und Erdhütten: 1 - Saharna Mică; 2 - Alcedar III; 3 - Glinjeni II-La Şanț; 4, 6 - Solonceni-Hlinaja; 5 - Mateuți-La Bașne; 7, 8 - Cozia (nach László 1969 und 1972; Kašuba 2007; Niculiță, Zanoci, Arnăut 2008). Abb. 14. Gebäude mit konischem Dachsattel der Cozia-Saharna-Kultur in der ostkarpatischen Region. Siedlung von Alcedar III, graphische Rekonstruktion (nach Kašuba 2007; Rekonstruktion - Ivan Litsuk). Abb. 15. Gebäude der Cozia-Saharna-Kultur in der ostkarpatischen Region. Siedlung von Alcedar III, graphische Rekonstruktion (nach Kašuba 2007; Rekonstruktion - Ivan Litsuk). Abb. 16. Typologie der Wohnbauten der Cozia-Saharna-Kultur in der ostkarpatischen Region. Abb. 17. Wohnbauten der Basarabi-Şoldănești-Kultur aus der ostkarpatischen Region. Ebenerdiges Wohnhaus aus der Siedlung von Şoldănești I: 1 - Planum; 2 - graphische Rekonstruktion (nach Kašuba 2008; Rekonstruktion - Ivan Litsuk). Abb. 18. Typologie der Wohnbauten der Basarabi-Şoldănești-Kultur in der ostkarpatischen Region.
Aurel Zanoci
Tipologia și evoluția porților și căilor de acces în cetățile hallstattiene timpurii din spațiul tisonistrean
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2015
Maja Kașuba
Materiale ale culturii Şoldănești în bazinul Nistrului Mijlociu – observații preliminare
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Aurel Zanoci
Tipologia și evoluția construcțiilor defensive din spațiul est-carpatic în secolele XII/XI-III a. Chr.
Tyragetia, serie nouă, vol. V [XX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania. Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
