EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Cazanele turnate din bronz din perioada scitică (secolele V-III a. Chr.) reprezintă descoperiri relativ rare în zonele de stepă și silvostepă din nordul Mării Negre, în special la limitele sale de vest. În acest context, vasele de acest gen descoperite pe teritoriul Republicii Moldova ocupă un loc special în colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei (MNIM). La momentul de față în expoziția arheologică a muzeului sunt expuse două cazane de bronz descoperite în anul 1988 lângă s. Nicolscoe, mun. Tiraspol. Alte două cazane aflate în colecțiile MNIM provin din tumulii de lângă Dubăsari și Răscăieții Noi.

Piesa prezentată în calitate de exponat al lunii reprezintă o descoperire mai puțin cunoscută, documentată în 1979 în tumulul nr. 1 din preajma satului Răscăieții Noi, raionul Ștefan-Vodă. Pe lângă dimensiunile sale remarcabile (aproximativ 10 m înălțime), această movilă funerară este cunoscută și prin descoperirea din anul 1953 a unei terminații din bronz executată în stilul animalier scitic. Ulterior, în contextul deteriorării acestei movile a fost găsit un cazan de bronz turnat atribuit culturii scitice. Cazanul a fost grav afectat mecanic, în urma căruia buza a fost deformată, iar pereții, împreună cu un mâner vertical păstrat, au fost îndoiți. S-au pierdut fragmente din partea superioară a corpului și un mâner. Înălțimea totală reconstituită a cazanului este de 24 cm (fără mânere), diametrul reconstituit al cazanului emisferic este de 30 cm, iar greutatea de 6,5 kg. În 2020, au fost obținute date privind compoziția chimică a aliajului cazanului de bronz, care au arătat că acesta a fost turnat dintr-un aliaj format din aproape 95 % cupru. Mormintele scitice cercetate în tumulul de la Răscăieții Noi au fost datate în secolul al IV-lea a. Chr. În același timp, cazanul cu mânere verticale de la Răscăieții Noi aparține unei perioade mai timpurii, acest fapt fiind demonstrat de terminația din bronz din prima jumătate a secolului al V-lea a. Chr. descoperită în anul 1953. În plus, în mormântul 7 din tumulul 2 de la Răscăieții Noi a fost găsită o placă reprezentând un prădător încolăcit (expusă în expoziția MNIM), datată la mijlocul secolului al V-lea a. Chr. Astfel, cazanul din tumulul nr. 1 de la Răscăieții Noi, cel m ai probabil, aparține sfârșitului perioadei scitice medii, fiind datat la mijlocul, sau în al treilea sfert al secolului al V-lea î. Chr.

Cazanele de bronz scitice din nord-vestul Mării Negre sunt concentrate în trei regiuni principale: Bucovina-Podolia, Dunărea de Jos și Nistrul de Jos, unde a fost găsit și exemplarul din Răscăieții Noi. Unele cazane scitice au fost găsite în afara unui context arheologic, reprezentând descoperiri fortuite. Cu toate acestea, în asociere cu alte descoperiri „fortuite" (de ex. statui antropomorfe scitice), cazanele scitice marchează o prezență scitică, cel mai probabil, nu mai devreme de finalul secolului al VI-lea a. Chr. Cazanele pătrund în zona Bucovinei și Podoliei în perioada scitică timpurie și sunt cunoscute de la mijlocul secolului al VII-lea a. Chr. Cazanele din bronz turnate împreună cu purtătorii acestora, pătrund în zona de stepă cu 150-200 de ani mai târziu, la fel ca și complexele funerare „militare", care apar în regiunile de stepă de vest, nu mai devreme de mijlocul secolului al V-lea a. Chr. Marea majoritatea a complexelor funerare cu cazane se încadrează în a două jumătatea a sec. V a. Chr. La începutul secolului al IV-lea a. Chr. aceste cazane se întâlnesc mai rar, iar în al doilea sfert de secolului al IV a. Chr. au dispărut complet din practicile culturale ale populației din stepele nord-vest-pontice.

Tur Virtual


Publicaţii Revista „Tyragetia"   vol. IX [XXIV], nr. 1


Tipologia și evoluția porților și căilor de acces în cetățile hallstattiene timpurii din spațiul tisonistrean
ISSN 1857-0240
E-ISSN 2537-6330

Tipologia și evoluția porților și căilor de acces în cetățile hallstattiene timpurii din spațiul tisonistrean

Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2015

Rezumat

Pentru intervalul de timp, cuprins între a doua jumătate a sec. XII a. Chr. și începutul sec. VIII a. Chr., în spațiul tiso-nistrean au fost documentate cca 140 fortificații. Majoritatea lor (121) sunt concentrate în arealul culturii Gáva-Holihrady, restul, într-un număr mai mic, sunt cunoscute în culturile: Vârtop, Chișinău-Corlăteni, Babadag, Cozia-Saharna și Insula Banului. Indiferent de apartenența culturală, fortificațiile hallstattiene timpurii conțin o serie de trăsături comune: amplasarea în locuri strategice; prezența elementelor defensive artifi ciale („val”, șanț etc.); adaptarea sistemului defensiv la particularitățile terenului pe care acestea sunt amplasate etc. Un element foarte important în cadrul așezărilor fortificate îl reprezintă modalitatea de intrare în incintă. Astfel, accesul trebuia să fi e lesnicios pentru locuitorii cetății și dificil pentru inamic. În prezent dispunem de informații directe sau indirecte cu privire la porțile de intrare în cca 36 fortificații din arealul culturii Gáva-Holihrady, în două din cultura Vârtop și în câte una – Babadag și Cozia-Saharna. În funcție de locul de amplasare a porților, ele pot fi divizate în: (I) – porți frontale și (II) – porți laterale. I. Porțile frontale, de regulă, sunt plasate aproximativ la mijlocul liniei defensive ce fortifica situl pe cea mai accesibilă latură. Actualmente vestigiile lor apar ca o simplă întrerupere în linia defensivă (Ciceu-Corabia „Măgura”, Tállya „Óvar”, Gorodnicja, Preutești, Portărești „Cetățuie” etc.), sau însoțite de unele amenajări defensive suplimentare (Călinești Oaș, Subcetate, Teleac, Voivodeni „Benk”, Pocreaca „Cetățuie” etc.). II. Porțile laterale sunt plaste, de regulă, pe/sau în apropierea laturilor ce dispun de o bună apărare naturală. În cazurile când este atestată o singură poartă, ea reprezintă principalul loc de acces în cetate. Iar la fortificațiile la care sunt identificate mai multe porți, ele, de obicei, joacă un rol secundar. Porțile laterale, ca și cele frontale, în funcție de particularitățile de construcție, pot fi divizate în: simple (Voloka, Girs’ke, Sighetul Marmației etc.) și cu amenajări suplimentare (Lisičniki, Tilișca, Sărățel „Cetate” etc.). Porți similare, inclusiv cele protejate de unele construcții defensive adiacente, capătă o largă răspândire și în mediile culturale din teritoriile limitrofe, mai ales, din Vest (Kyjatice, Lausitzer, Urnenfeld etc.). Ca urmare a studierii porților și căilor de acces s-a observat că lor le-a fost acordată o atenție deosebită, ceea ce presupune existența în perioada hallstattiană a unor cunoștințe temeinice în domeniul arhitecturii militare. În majoritatea cazurilor când au fost amenajate porți, însoțite de unele construcții defensive auxiliare, acestea au fost concepute în așa mod ca cel care intenționa să intre în cetate era întotdeauna expus loviturilor (atacului) din partea dreaptă, neapărată de scut.

Lista ilustrațiilor: Fig. 1. Harta răspândirii fortificațiilor la care au fost atestate porți de intrare. Fig. 2. Tipologia porților de intrare. Fig. 3. Fortifi cații cu porți frontale de tip I.a: 1 - Gorodnicja (după Maleev 1988, ryc. 8); 2 - Tállya „Óvar” (după Matuz, Nováki 2002, Abb. 5); 3 - Preutești (după Ursulescu, Popovici 1997, fi g. 2); 4 - Ardanovo „Boguslav” (după Мойжес 2011, рис. 3). Fig. 4. Variantă de reconstituire a unei porți frontale de tip I.a. Fig. 5. Orosháza. 1 - Ortofotoplan (după Google Earth Pro); 2 - planul fortificației (după Banner 1939, Taf. II, K-K). Fig. 6. Teleac. 1 - Fotografie aeriană, proiecție dinspre nord-vest (după Panorame istorice 2012, 45); 2 - plan topografic (după Ciugudean 2012, fig. 2); 3 - poarta de intrare, detaliu (desen după Ciugudean 2012, fi g. 2). Fig. 7. Subcetate „Dealul Petriș”. 1 - Planul cetății; 2 - poarta de intrare, detaliu (după Vasiliev 1995, pl. I). Fig. 8. Variantă de reconstituire a unei porți frontale de tip I.b.2. Fig. 9. Voivodeni „Benk”. 1 - Planul cetății (după Horedt 1981, Abb. 2); 2 - poarta de intrare, detaliu; 3 - variantă de reconstituire a porții. Fig. 10. Fortificații cu porți frontale de tip I.b.3: 1 - Šelestovo „Tupča” (desen după Балагурi 1972, рис. 2); Pocreaca „Cetățuia” (desen după Iconomu 1996, fig. 2). Fig. 11. Variantă de reconstituire a unei porți frontale de tip I.b.3. Fig. 12. Fortificații cu porți laterale de tip IIa: 1 - Nagorjani (după Кучера 1983, рис. 4/3); 2 - Sighetul Marmației „Dealul Cetății (după Horedt 1966, fi g. 5); 3 - Voloka (după Могилов 2010, рис. 3/1). Fig. 13. Fortifi cații cu porți laterale de tip IIa: 1 - Lisičniki (după Maleev 1988, ryc. 1 și 5); 2 - Tilișca „Cățănaș” (după Lupu 1989, fi g. 2). Fig. 14. Variantă de reconstituire a unei porți laterale de tip II.b

Ion Niculiță, Aurel Zanoci, Mihail Băț
Cercetări geospațiale și arheologice în microzona Horodiște-Ţipova (raionul Rezina, Republica Moldova)
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Ion Niculiță, Aurel Zanoci, Tudor Arnăut
Construcții de suprafață din siturile de la Saharna
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Aurel Zanoci, Octavian Munteanu, Ion Tentiuc, Valeriu Bubulici
Noi descoperiri arheologice din epoca fierului în preajma satului Mana, raionul Orhei
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2015
Aurel Zanoci, Tudor Arnăut
Profesorul Ion Niculiță la 70 de ani
Tyragetia, serie nouă, vol. III [XVIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Munteanu Octavian, Mihail Băţ, Aurel Zanoci
Fibule din fier de schemă La Tène timpuriu descoperite pe teritoriul Republicii Moldova
Tyragetia, serie nouă, vol. XIV [XXIX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică, Chişinău, 2020



 

 

Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Cazanele turnate din bronz din perioada scitică (secolele V-III a. Chr.) reprezintă descoperiri relativ rare în zonele de stepă și silvostepă din nordul Mării Negre, în special la limitele sale de vest. În acest context, vasele de acest gen descoperite pe teritoriul Republicii Moldova ocupă un loc special în colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei (MNIM)...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC