Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).
Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.
Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.
Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.
Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.
Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).
Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:
1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint 2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint 3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint
Femeia și puterea în istoria dinastiei Asăneștilor
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Articolul este consacrat istoriei dinastiei Asăneștilor prin prisma rolului femeilor în obținerea puterii la domnie. Caracterizând particularitățile și generalitățile din istoria dinastiilor de monarhi ai Bulgariei medievale, am dorit să atragem atenția asupra unui fapt de o importanță majoră în istoria europeană. „Factorul feminin” a jucat, practic, un rol decisiv în păstrarea dreptului dinastic la tron. Pe de o parte, Bulgaria nu era o excepție, moștenirea tronului se făcea și pe linie feminină. Pe de altă parte, apar noi forme, mai puțin specifice pentru alte țări. Precum arată cercetările, chiar dacă femeile nu aveau dreptul la tron, dreptul la putere, tocmai ele constituiau „veriga de salvare” a dinastiei domnitoare, și erau „armă de salvare” în ce privește cucerirea puterii de către bărbați.
Înrudirea cu o reprezentantă a dinastiei domnitoare, împărătești era argumentul principal al realităților politice și al cerințelor epocii. Excepție făcea doar căsătoria cu o văduvă. Aceasta a devenit una din metodele principale și larg practicate în Bulgaria. De exemplu, în Moldova medievală nu se cunosc asemenea cazuri și chiar nu erau admise asemenea lucruri.
Statutul și situația văduvei se schimba radical, aceasta fiind izgonită sau chiar asasinată. Nu exista nicio posibilitate de urcare la tron prin căsătorie cu o văduvă. În unele cazuri mamele asigurau puterea pentru copii lor, dar forma transmiterii puterii prin intermediul unei femei regente se practica pe larg și se cunoștea, fără excepție, în toate țările europene.
Lilia Zabolotnaia
Enigmele, miturile și realitățile testamentului Mariei (Lupu) Radziwiłł
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 2, Istorie. Muzeologie Chișinău, 2015
Lilia Zabolotnaia
Istoria necunoscută a unei familii celebre. Secretele vieţii private a nepoatei nelegitime a lui Dimitrie Cantemir
Tyragetia, serie nouă, vol. XVI [XXXI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Lilia Zabolotnaia
Movilencele și descendenții. Pagini necunoscute. Unele contribuții la genealogia descendenților lui Ieremia Movilă
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Lilia Zabolotnaia
Primul testament al Mariei Cantemir din 1725
Tyragetia, serie nouă, vol. XI [XXVI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Lilia Zabolotnaia
Moștenirea epistolară din textele feminine. Corespondența privată a surorilor Cantemir
Tyragetia, serie nouă, vol. XVII [XXXII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
