Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).
Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.
Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.
Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.
Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.
Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).
Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:
1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint 2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint 3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint
Tyragetia, serie nouă, vol. V [XX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
În articol sunt examinate fibulele de tip Peschiera, fibulele triunghiulare și în formă de arc, atribuite culturii Belozerka, precum și fibulele din perioade mai timpurii, provenite din nord-vestul Mării Negre. Tradiția de a utiliza fibulele pentru a prinde hainele a fost inspirată din regiunea mediteraneeană și se datează în spațiul menționat din perioada pre-colonială. Aceste piese au fost aduse din lumea greacă și/sau feniciană prin intermediul comerțului sau a religiei.
Lista ilustrațiilor: Fig. 1. Primele fibule în zona de nord a Mării Negre: 1 - Lukjanovsk, tumul; 2 - Širokoje, tumulul nr. 2, mormântul nr. 2; 3 - Pervomajevka, tumulul nr. 5, mormântul nr. 1; 4 - Сazaсlia, mormântul nr. 14; 5 - Strumok, tumulul nr. 7, mormântul nr. 1; 6 - Alkalia, tumulul nr. 2, mormântul nr. 1; 7 - Stepnoe, tumulul nr. 3, mormântul nr. 1; 8 - Сazaсlia, mormântul nr. 1; 9 - Сazaсlia, mormântul nr. 55; 10 - Kočkovatoe, tumulul nr. 32, mormântul nr. 2; 11 - Lucașeuca, așezare; 12-13 - Saharna (Ţiglău), tumulul nr. 4. 1-8, 10, 11 - bronz; 9, 12, 13 - fier (după Ванчугов 2008). Fig. 2. Răspândirea primelor fibule în zona de nord a Mării Negre: 1 - Lucașeuca, tumul; 2 - Širokoe; 3 - Pervomaevka; 4, 8, 9 - Cazaclia; 5 - Strumok; 6 - Alkalia; 7 - Stepnoe; 10 - Kočkovatoe; 11 - Lucașeuca, așezare; 12, 13 - Saharna (după Ванчугов 2008). Fig. 3. Hordeevka. Mărgele din chihlimbar de tipurile Tiryns (III) și Alumière (VI) și alte varietăți ale acestora (după Berezanskaja 1998). Fig. 4. 1 - Lucașeuca; 2, 7, 8, 10, 11 - cultura Koban (2 - așezarea Zmejskoje; 7 - Styrsgaz; 8, 10 - Tli; 11 - Seržeň Jurt); 3, 4-6 - Colhida (3 - Novyj Afon; 4, 6, 8 - Abarchuk; 5, 12 - Eščeri) (după Bouzek 1997). Fig. 5. Fibule în formă de arc cu nod de la Erebuni, Armenia (1) și Gižgit, Colhida (2) (după Bouzek 1997). Fig. 6. Bronzuri „Pre-Cimeriene” în Europa: 1, 2 - psalii (1 - Staré Sedlo, Bohemia; 2 - Larnaud, Franța); 3, 6, 7 - figurine zoomorfe cu suspensie pentru bucle (3 - Orșova, Transilvania; 6, 7 - Poljanci și Batina, Croația); 4 - pandantiv în formă de topor tracic din muzeul Benaki, Atena; 5, 9-12 - pandantiv în formă de clopoțel, nas- turi în formă de roată și mărgele de la Brodski Varoš, Croația; 8 - pandantiv în formă de lanț cu pasăre de la Bingula-Divoš, Croația (după Bouzek 1997).
Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.