Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).
Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.
Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.
Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.
Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.
Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).
Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:
1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint 2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint 3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint
Tyragetia, serie nouă, vol. V [XX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Dintre monumentele hallstattiene din regiunea Tisei Superioare se evidențiază fortificațiile. Acestea au început să fie scoase la iveală încă la sfârșitul sec. XIX, dar abia peste 50 de ani au fost clasificate și încadrate cronologic. Majoritatea fortificațiilor au servit drept loc de refugiu și se caracterizează prin prezența unui strat de cultură destul de modest.
Cetatea de la Ardanovo (Boguslav), r-nul Iršavsk, reg. Transcarpatică din Ucraina a fost cercetată prin unele sondaje în anii 1958 și 1962 de G.I. Smirnova, iar în anul 2010 investigațiile au fost reluate de echipa de arheologi de la Universitatea din Ujgorod. Ca urmare a cercetărilor au fost descoperite mai multe vestigii arheologice care au confirmat încadrarea acesteia în sec. X-VIII a. Chr.
Lista ilustrațiilor: Fig. 1. Harta răspândirii fortificațiilor din sec. XII-VIII a. Chr. în regiunea Tisei Superioare: 1 - Ardanovo; 2 - Belaja Tserkov; 3 - Bilki; 4 - Velki Sharish; 5 - Konnjush; 6 - Kuzin; 7 - Levocha; 8 - Letanovtse; 9 - Nevitskoe; 10 - Nizhnij Travozech; 11 - Obishovtse; 12 - Poprad; 13 - Sighetul-Мarmației; 14 - Sredneje Vodjanoe; 15 - Stremtura; 16 - Terna-Liza; 17 - Sharishske Sokolovitse; 18 - Shelestovo; 19 - Yarovnitse. Fig. 2. Planul schematic al teritoriului din preajma s. Ardanovo. Fig. 3. Ardanovo (Boguslav). Planul cetății. Fig. 4. Ardanovo (Boguslav). 1 - secțiune prin valul nr. 1; 2 - fragment de ceramică (după G.I. Smirnova). Fig. 5. Ardanovo (Boguslav). Secțiune prin valul nr. 2 (după A.V. Dzembas). Fig. 6. Ardanovo (Boguslav). Secțiunea 2. Ceramică din manataua valului. Fig. 7. Ardanovo (Boguslav). Secțiune prin valul nr. 3. Fig. 8. Ardanovo (Boguslav). Secțiunea 3. Ceramică din manataua valului. Fig. 9. Ardanovo (Boguslav). 1-26 - ceramică din sondajul din 2011; 27-28 - material descoperit la suprafața solului.
Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.