Exponatul reprezintă un fragment de la o amforă unicat, descoperită în anul 1988 într-un cuptor de ars ceramică din așezarea Chirileni III (raionul Sîngerei), atribuită culturii arheologice Cucuteni-Tripolie etapa CII (mileniile V-IV a. Chr.).
Fragmentul ceramic cu reprezentări umane și geometrice pictate constituie circa 50 % din partea superioară a unei amfore, realizată din pastă de lut fără impurități. Este ars în mediu oxidant, în secțiune având culoare roșietică. Suprafața interioară a vasului este acoperită cu un strat de culoare roz-albicioasă, iar exteriorul netezit și lustruit este acoperit cu un strat de angobă gălbuie-cenușie. Corpul amforei este sferoidal cu patru tortițe piramidale pe umăr, iar gâtul este înalt tronconic cu buza scurtă răsfrântă la exterior. Dimensiunile vasului: diametrul buzei - 18 cm; diametrul maxim al corpului - 43-45 cm; înălțimea gâtului - 13 cm; înălțimea fragmentului expus - 43 cm; înălțimea totală estimată a vasului este de 55-60 cm. Grosimea la buză - 6-7 mm, la gât - 9-11 mm, iar la corp - 10-13 mm.
Suprafața exterioară a amforei în proporție de circa 4/5, cu excepția părții inferioare, este ornamentată bicolor cu vopsea neagră și maro, ca unealtă fiind folosită pensula care se resimte din aplicarea specifică a liniilor. Cel mai probabil au fost folosite două pensule. Ornamentul este împărțit în trei registre orizontale care înconjoară vasul împărțind interiorul în metope. Decorul este compus din linii dispuse vertical, orizontal sau oblic formând compoziții geometrice de tipul plasei.
Semnificația deosebită a amforei rezidă din reprezentarea în registrul de mijloc al picturii a scenei stilizate a unui dans ritualic feminin. Scena pictată pe corpul amforei reprezintă imaginea unui grup alcătuit din 9 personaje feminine asistate de doi câni și 3 șerpi. Imaginile feminine sunt reprezentate schematic, cu accentuarea picioarelor lungi, fustelor mini-trapezoidale, corpul întins scund, mâinile îndoite în plin dans și capurile punctate.
Vasele cu reprezentări pictate antropomorfe se întâlnesc foarte rar, fiind cunoscute până în prezent circa 140 de imagini de acest fel în întregul areal de răspândire a culturii Cucuteni-Tripolie.
Pe baza analizei formei vasului, decorului specific și a contextului descoperii, se poate admite că amfora de la Chirileni ține de cultul Femeii-Mamă, a Marei Zeițe venerată de populațiile din eneolitic.
Материалы для изучения крепостей Бессарабии (1807-1820 гг.)
Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Cuvinte-cheie: Moldova, Basarabia, anii 1807-1820, cetăți, inginerul militar А.I. Маrtos, reconstruire.
Rezumat: Articolul are scopul de a valorifica unele materiale referitoare la situația cetăților din Basarabia în perioada anilor 1810-1820, îndeosebi a unui articol aproape necunoscut, publicat de Alexei Martos în anul 1816, cu titlul Anumite observații militare despre Basarabia. Din acest articol reiese că, între anii 1806 și 1809, după cucerirea de către armata rusească, în cele mai mari cetăți din regiune au început niște lucrări de reconstrucție, efectuate inițial în taină. Era vorba despre lucrări de amploare, care nu au fost duse la un bun sfârșit, deoarece pe parcursul secolului al XIX-lea toate cetățile au fost dezarmate și distruse: Hotin (1856), Bender (1897), Akkerman (1832), Chilia (1856), Ismail (1856).
Игорь Сапожников, Майя Кашуба
Анадольский и Дмитровский монетные клады Южной Бессарабии: реконструкции находок в конце ХІХ ст.
Tyragetia, serie nouă, vol. XV [XXX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică, Chişinău, 2021
Игорь Сапожников
Древние валы и дороги района переправы через Дунай у озера Картал: опыт картографической стратиграфии
Tyragetia, serie nouă, vol. XI [XXVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Игорь Сапожников
Андрій Красножон, Фортеці та міста Північно-Західного Причорномор’я (ХV-XVIII ст.). Одеса: Чорномор’я, 2018, 312 c. ISBN: 978-966-555-313-7
Tyragetia, serie nouă, vol. XIII [XXVIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Игорь Сапожников
Нижнеднестровский (Змеевый) вал – часть лимеса Римской империи: картографо-археологическое исследование
Tyragetia, serie nouă, vol. XIV [XXIX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică, Chişinău, 2020
Игорь Сапожников
Османский татарбунарский замок ХVІІ-ХVІІІ вв.: историко-топографический очерк
Tyragetia, serie nouă, vol. XIII [XXVIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Exponatul reprezintă un fragment de la o amforă unicat, descoperită în anul 1988 într-un cuptor de ars ceramică din așezarea Chirileni III (raionul Sîngerei), atribuită culturii arheologice Cucuteni-Tripolie etapa CII (mileniile V-IV a. Chr.)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.