Ideile arheologului german Joachim Werner despre fibulele digitate din grupa II C au avut o influență considerabilă asupra arheologilor din Europa central-răsăriteană și de răsărit. O reluare a subiectului este cu atât mai necesară cu cât numărul de exemplare cunoscute din această grupă a crescut în ultima jumătate de secol. Un studiu bazat pe near-neighbor clustering analysis scoate în evidență câteva observații interesante. Mai întâi, foarte puține fibule descoperite în localități învecinate se aseamănă una cu alta, și aceasta numai în regiunea cursului mijlociu al Niprului. Cel mai adesea, fibule asemănătoare se găsesc la mare distanță una de alta, în Crimeea, regiunea Niprului Mijlociu, ori în bazinul carpatic. Cu excepția perechii de fibule de la Dănceni, toate fibulele aproape identice au fost găsite în regiunea de la est de Nipru aflată astăzi în granițele Ucrainei. Contextul arheologic al unora dintre exemplarele grupei II C după Werner arată că cele mai vechi exemplare sunt cele de la Caričin Grad și de la Ţareveț, care au fost găsite dimpreună cu fibule cu picior întors pe dedesubt turnate din cea de a doua jumătate sau de la sfârșitul secolului al VI-lea. Nici o fibulă de tip II C după Werner nu poate fi datată cu siguranță mai târziu de prima jumătate a secolului al VII-lea, ceea ce înseamnă că tipul va fi fost la modă în jurul anului 600. În Crimeea, fibule de acest tip apar laolaltă cu fibule de tip II D după Werner, o combinație ce se regăsește în tezaurele de bronz și de argint din regiunea Niprului Mijlociu. În morminte din acea regiune, dar și din Crimeea, două fibule digitate purtate pe umeri erau adesea legate cu un șirag de mărgele și pandantivе metalicе, o modă de sorginte nord-europeană, probabil scandinavă. Studii traseologice ale fibulelor din regiunea Niprului Mijlociu au arătat că ele au fost produse în acea regiune și nu aduse din afară, chiar dacă până în prezent lipsesc descoperirile de tipare de fibule. În bazinul carpatic, fibulele de tip II C erau purtate în câte un singur exemplar, dar aceasta nu reprezintă nicidecum o modă „slavă”, așa cum credea Joachim Werner. Perechea de fibule de la Dănceni reprezintă o referință clară la moda din rândurile aristocrației din regiunea Niprului Mijlociu, pe care elitele locale din Moldova de la sfârșitul secolului al VI-lea și începutul secolului al VII-lea se grăbeau să o imite.

Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Mormântul 280 de la Dănceni: fibule digitate, brățară, ceramică lucrată cu mâna și șirag de mărgele (după Рафалович 1986).
Fig. 2. Părți componente ale fibulelor de tip II C după Werner: variante de placă circulară (1 A-G) și de placă a piciorului (2 A-G).
Fig. 3. Părți componente ale fibulelor de tip II C după Werner: variante de placă a piciorului (2 H-l), lob terminal (3 A-T), arc (4 A-K) și butoni (5 A-C).
Fig. 4. „Near-neighbor cluster analysis” a 46 de fibule digitate de tip II C după Werner.
Fig. 5. Fibule digitate de tip II C Werner. Numerele trimit la lista de descoperiri din catalog (desene după Teodor 1992; Корзухина 1996).
Fig. 6. Fibule digitate de tip II C Werner. Numerele trimit la lista de descoperiri din catalog (desene după Teodor 1992; Айбабин, Юрочкин 1995; Корзухина 1996; Nagy 1998).
Fig. 7. Fibule digitate de tip II C Werner. Numerele trimit la lista de descoperiri din catalog (desene după Sós 1963; Teodor 1992; Haralambieva 1993; Корзухина 1996. Fotografii după Кропоткин 1965; Ерцеговић-Павловић, Костић 1988).
Fig. 8. Fibule digitate de tip II C Werner. Numerele trimit la lista de descoperiri din catalog (desene executate de autor (14), celelalte după Айбабин 1990; Корзухина 1996; Гавритухин, Приймак 2001-2002).
Fig. 9. Fibule digitate de tip II C Werner. Numerele trimit la lista de descoperiri din catalog (desene după Корзухина 1996; Приходнюк 1998. Fotografii după Маленко 1985; Корзухина 1996).
Fig. 10. Fibule digitate de tip II C Werner. Numerele trimit la lista de descoperiri din catalog (desene și fotografii după Корзухина 1996).
Fig. 11. Fibule digitate de tip II C Werner. Numerele trimit la lista de descoperiri din catalog (desene după Айбабин 1993; Корзухина 1996; Аксенов, Бабенко 1998; Седин 2000; Aibabin, Khairedinova 2009).
Fig. 12. Fibule digitate de tip II C Werner. Numerele trimit la lista de descoperiri din catalog (desene după Корзухина 1996; Седин 2000. Fotografie după Kühn 1981).
Fig. 13. Fibule digitate de tip II C Werner. Numerele trimit la lista de descoperiri din catalog (desene după Корзухина 1996).
Fig. 14. Fibule digitate de tip II C Werner. Numerele trimit la lista de descoperiri din catalog (desene executate de către autor (40), celelalte după Корзухина 1996).
Fig. 15. Fibule digitate de tip II C Werner. Numerele trimit la lista de descoperiri din catalog (desene după Werner 1950; Корзухина 1996; Nagy 1998. Fotografie după Csallány 1961).
Fig. 16. Fibule digitate de tip II C Werner. Numerele trimit la lista de descoperiri din catalog (desene după Калитинскйи 1928; Корзухина 1996; Воронцов 2003. Fotografii după Рыбаков 1953; Шаблавина 2004).
Fig. 17. Fibule digitate de tip II C Werner. Numerele trimit la lista de descoperiri din catalog (desene executate de autor (11), restul după Калитинский 1928; Корзухина 1996; Garam 2004).
Fig. 18. Proiecția pe harta Europei răsăritene și central-răsăritene a relațiilor de asemănare dintre 46 de fibule de tip II C după Werner stabilite pe baza „near-neighbor cluster analysis”. Liniile cele mai groase indică șapte vecini și apoi, în ordine descrescătoare, până la cele mai subțiri linii pentru câte trei vecini.
Fig. 19. Răspândirea fibulelor digitate de tip II C după Werner. Numerele trimit la catalogul descoperirilor.
Fig. 20. O selecție de obiecte din tezaurul de la Koloskovo: fibulă cu picior întors pe dedesubt, placă de curea, vârf de lance, cataramă, fibulă digitată, pandantiv dublu spiralat în formă de ochelari, colan și brățară (după Корзухина 1996).
Fig. 21. O selecție de obiecte din tezaurul de la Kozievka: fibule digitate, plăci de curea și cataramă, limbi de curea, un fragment de fibulă cu picior întors pe dedesubt, pandantiv dublu spiralat în formă de ochelari și pandantiv în formă de pălărie (după Корзухина 1996).
Fig. 22. Poziția fibulelor digitate, a șiragului de mărgele și de pandantive metalice, a cataramei și a plăcilor de curea pe scheletul 9 din camera funerară 38 de la Lučistoe (după Aibabin, Khairedinova 2009).
Fig. 23. Camera funerară 98 de la Čufut Kale: fragment de fibulă digitată și plăci de curea (după Кропоткин 1965).
Fig. 24. Poziția fibulelor digitate din mormântul 28 de la Suuk Su (după Репников 1906; Корзухина 1996).
Fig. 25. Poziția fibulelor digitate, a crucii și a cataramei cu cap de vulture de pe scheletul 6 din camera funerară 257 de la Eski Kermen (după Айбабин 1982).
Fig. 26. Mormântul 349 de la Csákbéreny: fibulă digitată, tub de os, mărgele de sticlă, fragment de lanț de fier, aplică circulară și verigă de fier (după Vida 1995).
Fig. 27. Mormântul 2 de pe strada Pannonhalmi din Budapesta: fibulă digitată, cataramă, cercel și mărgele de sticlă (după Nagy 1998).
Fig. 28. Mormântul de inhumație de la Tiszabura: cercei, cuțit, cataramă, fibulă digitată și șirag de mărgele (după Csallány 1961).
Fig. 29. Mormântul 14 de la Szigetszentmiklós-Haros: cercei, lanțetă, aplici, cuțit, fibulă digitată, lanț, șirag de mărgele, cataramă și brățări (după Nagy 1998).
Fig. 30. Obiecte de pe scheletul de femeie din camera funerară 11 de la Bakla: fibule și cataramă (după Айбабин, Юрочкин 1995).
Fig. 31. Mormântul de inhumație de la Balakliia: fibule digitate și brățară (după Корзухина 1996).
Fig. 32. O selecție de obiecte din tezaurul de la Nova Odessa: șirag de mărgele, fibulă digitată, aplică de plumb, pandantiv de tablă de bronz trapezoidal, pandantiv pătrat, pandantiv în formă de clopoțel și lanț (după Корзухина 1996).
Fig. 33. Mormântul de inhumație de la Mohnač: fibulă cu picior întors pe dedesubt, pandantiv din tablă de bronz trapezoidal, brățară, cercel (sau inel de tâmplă) cu capăt răsucit, fibulă digitată, inel, aplică circulară, pandantiv în formă de clopoțel și un fragment de diademă (după Аксенов, Бабенко 1998).
Fig. 34. Descoperirea întâmplătoare de la Mena: fibulă digitată și brățări (după Корзухина 1996).