EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Exponatul reprezintă un vas de unicat de tip trinoclu. Este datat în perioada eneoliticului, mileniile V-IV î. Hr., aflându-se în legătură cu civilizația Cucuteni-Tripolie (etapa Cucuteni A-B - Tripolie B).

Artefactul a fost descoperit în anul 1986 în așezarea Florești V, la 2,5 km vest de orașul Florești, actualmente moșia satului Mărculești, pe versantul unui promontoriu, la suprafața căruia au fost observate urmele a circa 40 de locuințe preistorice.

Fragmentele originale descoperite, au permis realizarea unei restaurări fidele a piesei arheologice, oferindu-ne, în acest context, un obiect patrimonial de excepție.

Piesa numită convențional ,,vas" reprezintă un dispozitiv în formă de trinoclu format din trei monocluri - tuburi ceramice unite la capete prin intermediul unor punţi. Monoclurile au corpuri cilindrice goale în interior, la mijloc fiind ovale, cu buza și baza evazate în formă de pâlnii, marginile de la extremităţi fiind plate.

Vasul de culoare roșie-cărămizie este modelat dintr-o pastă fină de lut, arsă oxidant şi decorat cu ornament pictat, pentru care s-au folosit coloranţi naturali, de nuanță negru-vișinie. Monoclurile identice ca formă și dimensiuni sunt pictate în aceeași manieră decorativă. Pe exterior, atât pâlniile superioare, cât și cele inferioare, împreună cu mijlocul piesei și punțile, este pictat un decor cu motive geometrice. Ornamentul stilizat de pe vas este desfășurat în două și trei niveluri pe verticală și compartimentat în patru registre. Cea mai importantă zonă ornamentată de pe trinoclu este spațiul dintre pâlnii în zona mediană. Decorul este compus dintr-un grup din opt linii orizontale executate pe mijlocul monoclurilor și trei grupuri din câte 3-4 linii dispuse vertical între registre despărțite de benzi paralele relativ groase. Pe partea exterioară, pâlniile sunt ornamentate cu cercuri interiorul cărora se întretaie de un grup de trei linii și un punct mare pictat, iar în preajma lor sunt mai multe reprezentări foliacee. Se observă, de asemenea, și câteva linii spiralate între alte benzi groase dispuse în triunghiuri cu o latură concavă. În interiorul pâlniilor, suprafața este rudimentar netezită, formând mai multe caneluri neuniforme, care reprezintă urmele apăsate ale uneltei cu care s-a modelat interiorul, iar la o analiză mai atentă se poate admite și existența unor urme ale degetelor olarului. Decorul prezintă imagini ale unor creaturi mitologice și simboluri a unor ideii și credințe religioase ale comunităților preistorice cucuteniene, de unde este presupusă și funcţionalitatea acestor piese, care puteau fi utilizate în practici magico-rituale.

Dimensiunile vasului sunt următoarele: înălţimea - 228 mm; diametrele extremităţilor variază de la 135 la 142 mm; diametrul maxim pe linia a două binocluri / lăţimea vasului - 285-291 mm.

Vasul trinocul de la Florești aparține perioadei clasice a culturi Cucuteni, când foarte larg sunt cunoscute așa-numitele vase-„binocluri". Privit în acest context, trinoclul de la Florești se prezintă a fi o piesă de unicat nu numai în spațiul pruto-nistrean, dar și în întreaga arie de răspândire a civilizației Cucuteni-Tripolie, de la Carpați până la Nipru.

Tur Virtual


Publicaţii Revista „Tyragetia"   vol. V [XX], nr. 1


O femeie din Dănceni sau despre fibulele de tip II C după Werner
ISSN 1857-0240
E-ISSN 2537-6330

O femeie din Dănceni sau despre fibulele de tip II C după Werner

Ideile arheologului german Joachim Werner despre fibulele digitate din grupa II C au avut o influență considerabilă asupra arheologilor din Europa central-răsăriteană și de răsărit. O reluare a subiectului este cu atât mai necesară cu cât numărul de exemplare cunoscute din această grupă a crescut în ultima jumătate de secol. Un studiu bazat pe near-neighbor clustering analysis scoate în evidență câteva observații interesante. Mai întâi, foarte puține fibule descoperite în localități învecinate se aseamănă una cu alta, și aceasta numai în regiunea cursului mijlociu al Niprului. Cel mai adesea, fibule asemănătoare se găsesc la mare distanță una de alta, în Crimeea, regiunea Niprului Mijlociu, ori în bazinul carpatic. Cu excepția perechii de fibule de la Dănceni, toate fibulele aproape identice au fost găsite în regiunea de la est de Nipru aflată astăzi în granițele Ucrainei. Contextul arheologic al unora dintre exemplarele grupei II C după Werner arată că cele mai vechi exemplare sunt cele de la Caričin Grad și de la Ţareveț, care au fost găsite dimpreună cu fibule cu picior întors pe dedesubt turnate din cea de a doua jumătate sau de la sfârșitul secolului al VI-lea. Nici o fibulă de tip II C după Werner nu poate fi datată cu siguranță mai târziu de prima jumătate a secolului al VII-lea, ceea ce înseamnă că tipul va fi fost la modă în jurul anului 600. În Crimeea, fibule de acest tip apar laolaltă cu fibule de tip II D după Werner, o combinație ce se regăsește în tezaurele de bronz și de argint din regiunea Niprului Mijlociu. În morminte din acea regiune, dar și din Crimeea, două fibule digitate purtate pe umeri erau adesea legate cu un șirag de mărgele și pandantivе metalicе, o modă de sorginte nord-europeană, probabil scandinavă. Studii traseologice ale fibulelor din regiunea Niprului Mijlociu au arătat că ele au fost produse în acea regiune și nu aduse din afară, chiar dacă până în prezent lipsesc descoperirile de tipare de fibule. În bazinul carpatic, fibulele de tip II C erau purtate în câte un singur exemplar, dar aceasta nu reprezintă nicidecum o modă „slavă”, așa cum credea Joachim Werner. Perechea de fibule de la Dănceni reprezintă o referință clară la moda din rândurile aristocrației din regiunea Niprului Mijlociu, pe care elitele locale din Moldova de la sfârșitul secolului al VI-lea și începutul secolului al VII-lea se grăbeau să o imite.

Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Mormântul 280 de la Dănceni: fibule digitate, brățară, ceramică lucrată cu mâna și șirag de mărgele (după Рафалович 1986).
Fig. 2. Părți componente ale fibulelor de tip II C după Werner: variante de placă circulară (1 A-G) și de placă a piciorului (2 A-G).
Fig. 3. Părți componente ale fibulelor de tip II C după Werner: variante de placă a piciorului (2 H-l), lob terminal (3 A-T), arc (4 A-K) și butoni (5 A-C).
Fig. 4. „Near-neighbor cluster analysis” a 46 de fibule digitate de tip II C după Werner.
Fig. 5. Fibule digitate de tip II C Werner. Numerele trimit la lista de descoperiri din catalog (desene după Teodor 1992; Корзухина 1996).
Fig. 6. Fibule digitate de tip II C Werner. Numerele trimit la lista de descoperiri din catalog (desene după Teodor 1992; Айбабин, Юрочкин 1995; Корзухина 1996; Nagy 1998).
Fig. 7. Fibule digitate de tip II C Werner. Numerele trimit la lista de descoperiri din catalog (desene după Sós 1963; Teodor 1992; Haralambieva 1993; Корзухина 1996. Fotografii după Кропоткин 1965; Ерцеговић-Павловић, Костић 1988).
Fig. 8. Fibule digitate de tip II C Werner. Numerele trimit la lista de descoperiri din catalog (desene executate de autor (14), celelalte după Айбабин 1990; Корзухина 1996; Гавритухин, Приймак 2001-2002).
Fig. 9. Fibule digitate de tip II C Werner. Numerele trimit la lista de descoperiri din catalog (desene după Корзухина 1996; Приходнюк 1998. Fotografii după Маленко 1985; Корзухина 1996).
Fig. 10. Fibule digitate de tip II C Werner. Numerele trimit la lista de descoperiri din catalog (desene și fotografii după Корзухина 1996).
Fig. 11. Fibule digitate de tip II C Werner. Numerele trimit la lista de descoperiri din catalog (desene după Айбабин 1993; Корзухина 1996; Аксенов, Бабенко 1998; Седин 2000; Aibabin, Khairedinova 2009).
Fig. 12. Fibule digitate de tip II C Werner. Numerele trimit la lista de descoperiri din catalog (desene după Корзухина 1996; Седин 2000. Fotografie după Kühn 1981).
Fig. 13. Fibule digitate de tip II C Werner. Numerele trimit la lista de descoperiri din catalog (desene după Корзухина 1996).
Fig. 14. Fibule digitate de tip II C Werner. Numerele trimit la lista de descoperiri din catalog (desene executate de către autor (40), celelalte după Корзухина 1996).
Fig. 15. Fibule digitate de tip II C Werner. Numerele trimit la lista de descoperiri din catalog (desene după Werner 1950; Корзухина 1996; Nagy 1998. Fotografie după Csallány 1961).
Fig. 16. Fibule digitate de tip II C Werner. Numerele trimit la lista de descoperiri din catalog (desene după Калитинскйи 1928; Корзухина 1996; Воронцов 2003. Fotografii după Рыбаков 1953; Шаблавина 2004).
Fig. 17. Fibule digitate de tip II C Werner. Numerele trimit la lista de descoperiri din catalog (desene executate de autor (11), restul după Калитинский 1928; Корзухина 1996; Garam 2004).
Fig. 18. Proiecția pe harta Europei răsăritene și central-răsăritene a relațiilor de asemănare dintre 46 de fibule de tip II C după Werner stabilite pe baza „near-neighbor cluster analysis”. Liniile cele mai groase indică șapte vecini și apoi, în ordine descrescătoare, până la cele mai subțiri linii pentru câte trei vecini.
Fig. 19. Răspândirea fibulelor digitate de tip II C după Werner. Numerele trimit la catalogul descoperirilor.
Fig. 20. O selecție de obiecte din tezaurul de la Koloskovo: fibulă cu picior întors pe dedesubt, placă de curea, vârf de lance, cataramă, fibulă digitată, pandantiv dublu spiralat în formă de ochelari, colan și brățară (după Корзухина 1996).
Fig. 21. O selecție de obiecte din tezaurul de la Kozievka: fibule digitate, plăci de curea și cataramă, limbi de curea, un fragment de fibulă cu picior întors pe dedesubt, pandantiv dublu spiralat în formă de ochelari și pandantiv în formă de pălărie (după Корзухина 1996).
Fig. 22. Poziția fibulelor digitate, a șiragului de mărgele și de pandantive metalice, a cataramei și a plăcilor de curea pe scheletul 9 din camera funerară 38 de la Lučistoe (după Aibabin, Khairedinova 2009).
Fig. 23. Camera funerară 98 de la Čufut Kale: fragment de fibulă digitată și plăci de curea (după Кропоткин 1965).
Fig. 24. Poziția fibulelor digitate din mormântul 28 de la Suuk Su (după Репников 1906; Корзухина 1996).
Fig. 25. Poziția fibulelor digitate, a crucii și a cataramei cu cap de vulture de pe scheletul 6 din camera funerară 257 de la Eski Kermen (după Айбабин 1982).
Fig. 26. Mormântul 349 de la Csákbéreny: fibulă digitată, tub de os, mărgele de sticlă, fragment de lanț de fier, aplică circulară și verigă de fier (după Vida 1995).
Fig. 27. Mormântul 2 de pe strada Pannonhalmi din Budapesta: fibulă digitată, cataramă, cercel și mărgele de sticlă (după Nagy 1998).
Fig. 28. Mormântul de inhumație de la Tiszabura: cercei, cuțit, cataramă, fibulă digitată și șirag de mărgele (după Csallány 1961).
Fig. 29. Mormântul 14 de la Szigetszentmiklós-Haros: cercei, lanțetă, aplici, cuțit, fibulă digitată, lanț, șirag de mărgele, cataramă și brățări (după Nagy 1998).
Fig. 30. Obiecte de pe scheletul de femeie din camera funerară 11 de la Bakla: fibule și cataramă (după Айбабин, Юрочкин 1995).
Fig. 31. Mormântul de inhumație de la Balakliia: fibule digitate și brățară (după Корзухина 1996).
Fig. 32. O selecție de obiecte din tezaurul de la Nova Odessa: șirag de mărgele, fibulă digitată, aplică de plumb, pandantiv de tablă de bronz trapezoidal, pandantiv pătrat, pandantiv în formă de clopoțel și lanț (după Корзухина 1996).
Fig. 33. Mormântul de inhumație de la Mohnač: fibulă cu picior întors pe dedesubt, pandantiv din tablă de bronz trapezoidal, brățară, cercel (sau inel de tâmplă) cu capăt răsucit, fibulă digitată, inel, aplică circulară, pandantiv în formă de clopoțel și un fragment de diademă (după Аксенов, Бабенко 1998).
Fig. 34. Descoperirea întâmplătoare de la Mena: fibulă digitată și brățări (după Корзухина 1996).




 

 

Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Exponatul reprezintă un vas de unicat de tip trinoclu. Este datat în perioada eneoliticului, mileniile V-IV î. Hr., aflându-se în legătură cu civilizația Cucuteni-Tripolie (etapa Cucuteni A-B - Tripolie B). Artefactul a fost descoperit în anul 1986 în așezarea Florești V, la 2,5 km vest de orașul Florești, actualmente moșia satului Mărculești, pe versantul unui promontoriu, la suprafața căruia au fost observate urmele a circa 40 de locuințe preistorice...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC