Descoperire întâmplătoare. Vasul de metal a fost, probabil, utilizat în calitate de urnă funerară. A fost găsit împreună cu un alt vas, de tip scoică, utilizat drept capac pentru urna funerară, într-o surpătură a drumului pe teritoriul rezervației naturale Iahorlâc, raionul Dubăsari. Satul Iahorlâc este situat la gura pârâului omonim, care este afluent de stânga al fluviului Nistru.
Aparține tipului Hemmoo (sau Eggers 63) și constituie o descoperire rară în siturile antice târzii din secolele II - III de după Hristos. Acest tip de vase este considerat de cercetători a fi de origine italică, galo-italică sau mediteraneană, utilizat frecvent în calitate de urnă funerară sau de inventar funerar de către bastarni. În momentul descoperirii era, conform recuperatorilor, plin cu „pământ și oase arse".
Recipientul a fost găsit împreună cu un vas din tablă de alamă, care avea pereții ondulați sau canelați. Are înălțimea de 14,9 cm (fără inelul suportului fundului). Diametrul corpului vasului este de 19,5 cm. Înălțimea totală a a vasului aste de 16,2 cm. Buza vasului este trasă în afară, având diametrul de 20,5 cm. Recipientul este confecționat din tablă subțire de alamă, de doar 0,1 cm grosime. Partea superioară a vasului este ornamentată modest. Pe mijlocul buzei, în exterior, are incizată o linie orizontală superficială. Tot pe exterior, trecerea de la buză la la corpul vasului este marcată de o canelură lată de 0,3 cm. De la nivelul acestei caneluri buza vasului este îngroșată până la 0,25 cm. Pe partea superioară a buzei vasului, pe două părți dispuse simetric, au fost decupate urechiușele de formă semicirculară, cu baza realizată în trepte. Urechiușele vasului au înălțimea de 2,2 cm și lățimea de 5,1 cm. Împreună cu „treptele" de la bază, urechiușele sunt late de 6,1 cm. Pe mijlocul urechiușei a fost realizat orificiul pentru toartă, de formă circulară alungită, cu dimensiunile de 1,2 x 1,5 cm.
Ornamentul din partea superioară a corpului vasului este reprezentat de două benzi, formate din câte două linii incizate, dispuse paralel, cu distanța între linii de 0,2 și 0,4 cm. Intervalul dintre cele două benzi este de 0,9 cm. Toarta vasului, în forma de semicerc, este mobilă, destul de groasă, rectangulară în secțiune (08 x 0,9 cm). Este realizată dintr-o bară alamă cu colțurile rotunjite. Are capetele subțiate până la 0,6 cm și lățite până la 0,9 cm, pe o lungime de 2,6 cm, care amintesc capete de pasăre. Pe partea mediană, pe trei părți ale barei din care a fost confecționată toarta, au fost realizate semne incizate, care amintesc cifrele romane IX și XI. Fundul vasului a fost confecționat dintr-o foaie de tablă aparte. Aceasta a fost lucrată prin presare la strung. Drept mărturie servește adâncitura de la tija de fixare a strungului, care s-a păstrat pe partea centrală a fundului vasului. În jurul acestei adâncituri a fost realizat un ornament format din două benzi de linii concentrice, cu diametrul de 1,8 cm și, respectiv, de 5,9 cm. Partea inferioară a vasului este supraînălțată și se sprijină pe un suport/fund inelar, format prin modelarea pereților vasului și îndoirea la strung a piesei care a format fundul propriu-zis. Acesta are diametrul de 8,7 cm.
Pentru spațiul nord-vest pontic și est-carpatic vom menționa câteva situri sau puncte disparate, în care au fost descoperite fragmente de vase de metal, utilizate în calitate de inventar funerar sau urne funerare. Este vorba de descoperirile din complexele funerare ale unor necropole plane, datate cu primele secole ale erei noastre, de la Hansca-Lutăria II și Dănceni-Ialoveni. Aici au fost identificate, prin săpătură, morminte nobiliare, fragmente de vase de bronz cu toarte de metal, asemănătoare vasului de la Iahorlîc.
O înmormântare în catacombă de pe malul drept al râului Egorlyk
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
În articol este descris și analizat inventarul funerar al mormântului în catacombă nr. 8, tumulul nr. 1 al necropolei Barančuk-1, amplasată pe malul drept al râului Egorlyk. Acesta consta dintr-o machetă din lut, similară celei descoperite de către N.I. Veseleovski în mormântul nr. 4, tumulul nr. 1 de la Uliap (fragmentele altei machete provin din mormântul distrus din același tumul). De asemenea, au fost descoperite două ace din bronz, numeroase mărgele din bronz și os etc. Ritul funerar și inventarul mormântului nr. 8 este comparat cu cel din mormintele necropolei Barančuk-1, precum și cu cel din alte necropole tumulare. Conform opiniei cercetătorilor culturii înmormântărilor în catacombe, mormântul nr. 8 de la Barančuk-1 se datează cu ultimul sfert al mileniului III a. Chr.
Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Localizarea satului Krasnaja Poljana pe harta interfl uviului Don-Manyč. Fig. 2. Localizarea necropolelor tumulare Barančuk-1 și Pervomajsk. Fig. 3. Barančuk-1. Tumulul 1. Plan general. Fig. 4. Barančuk-1. Tumulul 1: 1-7 - machetă din lut din mormântul distrus. Fig. 5. Barančuk-1. Tumulul 1, mormântul 8. Fig. 6. Barančuk-1. Tumulul 1, mormântul 8. Profi luri. Fig. 7. Barančuk-1. Tumulul 1, mormântul 8: 1-16 - obiecte din bronz; 17 - pandantiv din colte de câine; 18-26 - obiecte din os. Fig. 8. Barančuk-1. Tumulul 1, mormântul 8: 1-19, 21-32 - podoabe din os; 20 - pandantiv din scoică. Fig. 9. Barančuk-1. Tumulul 1, mormântul 8: 1-43 - podoabe din os. Fig. 10. Barančuk-1. Tumulul 1, mormântul 8. Machetă din lut.
Descoperire întâmplătoare. Vasul de metal a fost, probabil, utilizat în calitate de urnă funerară. A fost găsit împreună cu un alt vas, de tip scoică, utilizat drept capac pentru urna funerară, într-o surpătură a drumului pe teritoriul rezervației naturale Iahorlâc, raionul Dubăsari. Satul Iahorlâc este situat la gura pârâului omonim, care este afluent de stânga al fluviului Nistru...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.