Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).
Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.
Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.
Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.
Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.
Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).
Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:
1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint 2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint 3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint
Tyragetia, serie nouă, vol. V [XX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Articolul este consacrat studierii sortimentului și caracterului armamentului amazoanelor scitice. Descoperirile arheologice ale armamentului și echipamentului femeilor războinice coincid practic cu datele surselor narative și ale celor artistice. În linii generale panoplia femeilor corespundea armamentului detașamentelor scitice. Însă, femeile preferau mai mult armele pentru luptă la distanță, decât cele pentru încăierările corp la corp. Pregătirea lor pentru război prevedea studierea artei militare încă din copilărie.
Lista ilustrațiilor: Fig. 1. Imagini ale amazoanelor înarmate: 1, 2 - pe un kalathos din aur din tumulul Bol’šaja Bliznica; 3 - pe vase cu figuri roșii. Fig. 2. Imagini ale amazoanelor pe pelike cu figuri roșii. Fig. 3. Tipuri de vârfuri de săgeată din înmormântările amazoanelor: 1, 2 - tumulul 9 de la Staryj Merčik; 3, 4 - tumulul 6 de la Novoe; 5 - tumulul 34 din necropola Čertomlyk; 6 - tumulul 13 din grupul BOF. 1, 4, 5 - bronz; 2 - fier; 3, 6 - lemn. Fig. 4. Armament din înmormântările amazoanelor: vârfuri de lance (1, 4) și suliță (2, 5); călcâie de lance (3); pietre pentru praștie (6). 1-3 - tumulul 13 din necropola de la Steblev; 4-6 - tumulul 5 de la Zelenoe. 1-5 - fier; 6 - piatră. Fig. 5. Armură din tumulul 5 de la Zelenoe. Fig. 6. Fragmente de armură din tumulul 5 de la Zelenoe. Fig. 7. Piese de harnașament din tumulul 13 de la Steblev.
Елена Фиалко
Femeile înarmate din prima epocă a fierului în nordul Mării Negre: aspecte sociale
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Elena Fialko, Yurii Boltryk
Pânza din complexele funerare scitice
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
