Acest portret impresionant al lui Mihai Eminescu, realizat de artistul Alexandru Gușanov, este inspirat din una dintre cele patru fotografii cunoscute ale poetului. Fotografia care a stat la baza acestui portret a fost realizată în anul 1869, în Piața Sf. Wenceslas din Praga, când Eminescu avea doar 19 ani. Compoziția ovală și cromatica armonioasă subliniază personalitatea marcantă și carisma tânărului poet, surprinzând o expresie ce sugerează atât melancolie, cât și profunzime intelectuală. Alexandru Gușanov (1929-2005), pictor moldovean de origine ucraineană, s-a remarcat prin opera sa vastă, ce numără aproximativ 5.000 de lucrări - portrete, peisaje și naturi statice. Stabilit în Moldova din 1945, Gușanov a absolvit Școala Republicană de Arte Plastice „I.E. Repin" din Chișinău în 1952. Lucrările sale au fost expuse în numeroase expoziții naționale și internaționale, fiind apreciate în țări precum Franța, Ungaria, Rusia și Iugoslavia. Artistul a dedicat o mare parte din cariera sa creării de portrete ale personalităților istorice și culturale, inclusiv Dimitrie Cantemir, Mihail Kogălniceanu și Alexei Mateevici, care fac parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei. Subiectul portretului, Mihai Eminescu (1850-1889), este cel mai important poet al literaturii române, ale cărui opere reflectă profunzimea gândirii, sensibilitatea față de natură și identitatea națională. La vârsta de 19 ani, când a fost realizată fotografia ce a inspirat acest portret, Eminescu se afla în plin proces de formare intelectuală, pregătindu-se să devină vocea emblematică a culturii românești. Printre cele mai cunoscute creații ale sale se numără poemul Luceafărul, o capodoperă a literaturii universale.
Pledoarie pentru câteva grăunțe de sare în Preistoria europeană
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
După o sinteză actualizată a cunoștințelor în domeniu la scară europeană, este abordată chestiunea originii producției de sare (neolitic și chalcolitic), insistând asupra tipurilor de vestigii (brichetaje, structuri, cărbuni, unelte de minerit...), asupra tehnicilor de fabricare și asupra modurilor de control ale producției. Pe baza unui studiu etnoarheologic din Noua Guinee (Indonezia), încercăm să înțelegem mai bine felul în care aceste exploatări se înscriu în contexte sociale particulare în care sarea – mai precis pâinile de sare – departe de a juca un rol alimentar real, apare uneori ca un produs cu o mare valoare de schimb, ca o formă de stocare durabilă a bogăției. Dacă sarea a constituit o miză puternic economică în unele perioade, actualmente trebuie să sesizăm funcționarea și legile sociale subiacente.
Marius Alexianu, Olivier Weller, Robin Brigand, Roxana-Gabriela Curcă
Cercetări etnoarheologice asupra izvoarelor de apă sărată din Moldova Subcarpatică
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Acest portret impresionant al lui Mihai Eminescu, realizat de artistul Alexandru Gușanov, este inspirat din una dintre cele patru fotografii cunoscute ale poetului. Fotografia care a stat la baza acestui portret a fost realizată în anul 1869, în Piața Sf. Wenceslas din Praga, când Eminescu avea doar 19 ani...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.