Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).
Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.
Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.
Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.
Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.
Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).
Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:
1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint 2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint 3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint
Reprezentări grafice în arheologia românească. O schiță asupra structurilor de locuire din cea de-a doua epocă a fierului
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2015
Rezumat
Lucrarea de față încearcă să sintetizeze dimensiunea importanței reprezentărilor grafice, făcând referire la situația structurilor de locuire găsite și documentate în așezările din zona Munteniei, care pot fi încadrate în perioada secolelor II a. Chr. - I p. Chr. Fără intenția de a clasifica sau a încadra în vreo tipologie complexele sau așezările menționate, lucrarea ia în considerare felul în care au fost ilustrate complexele de locuire caracteristice celei de-a doua epoci a fierului și modalitatea în care respectivele reprezentări sunt relevante pentru înțelegerea complexelor de locuire din perioada menționată.
Lista ilustrațiilor: Fig. 1. Harta cu toate punctele în care au fost menționate, identificate sau documentate structuri de locuire. Fig. 2. „Cartierul rezidențial” de la Popești: a - Sectorul „W” (după Vulpe 2004-2005, 25, fig. 3); b - reconstituire făcută de D. Antonescu în 1978 (după Vulpe 2004-2005, 29, fig. 7). Fig. 3. „Cartierul rezidențial” de la Popești: a - reconstituirea casei cu prispă (după Antonescu 1984, 26, fig. 12); b - reconstituire a întregului sector (după Antonescu 1984, 183, fig. 103). Fig. 4. Cârlomănești „Cetățuia”: a - reprezentări ale structurilor documentate în campaniile 1972-1973 (după Măgureanu 2014, 254-257, fig. 4-7); b - reprezentări ale edificiilor identificate în urma săpăturilor recente (după Matei, Măgureanu 2014, 240, fig. 12). Fig. 5. Grădiștea „Movila Crestată”: a - reprezentarea bordeiului nr. 17 (după Sîrbu 2004, 100, fig. 6); b - reprezentarea bordeiului nr. 9 (după Sîrbu 1996, 1996, 162, fig. 6). Fig. 6. a - Nivelul inferior și superior de locuire de la Bordușani „Popină” (după Trohani 2005, pl. 5); b - locuințele nr. 8 și 11 de la Bragadiru (după Turcu 1979, fig. 8). Fig. 7. Diferite reprezentări de structuri de locuire: a - Chirnogi (după Trohani 1975a, 131, fig. 5); b - Vlădiceasca (după Trohani 1976, fig. 2); c - București „Aleea Scroviștea” (după Alexandrescu et al. 2007, pl. 4); d - București „Băneasa Lac” (după Măgureanu, Bojică 2007, fig. 3). Fig. 8. Reprezentări de structuri de locuire de la Căscioarele „Valea Coșarului” (după Sîrbu et al. 1996, 257, fig. 80).
Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.