Situla romană din bronz provine din colecția de obiecte arheologice confiscate la vamă și transmisă în fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei în anul 2009. Locul descoperirii nu este cunoscut.
Situla (în limba latină situla) reprezintă un vas de metal, de regulă din bronz, de forma unei găleți, prevăzut cu două toarte mobile deasupra și utilizat la amestecarea vinului cu apă. Toartele sunt atașate pe corpul situlei cu două urechiușe decorate, care sunt sudate pe buza vasului. Corpul situlei are formă tronconică, fiind decorat cu două brâie executate prin batere în formă de cerculețe sub buza vasului.
Fundul situlei este dublu, cel din interior fiind semisferic confecționat prin batere, iar cel din exterior, produs la strung este plat. Fundul exterior este sudat de fundul interior servind drept bază-picior al situlei.
Vasul este confecționat prin metoda turnării, baterii și prelucrării parțiale la strung. Dimensiunile vasului: înălțimea maximă - 31,7 cm, diametrul maxim - 22,8 cm, diametrul fundului - 13,5 cm.
Situlele de acest tip au apărut în Imperiul Roman, răspândindu-se ulterior la diverse popoare antice, inclusiv, din zona nord-vest pontică.
Reprezentări grafice în arheologia românească. O schiță asupra structurilor de locuire din cea de-a doua epocă a fierului
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2015
Rezumat
Lucrarea de față încearcă să sintetizeze dimensiunea importanței reprezentărilor grafice, făcând referire la situația structurilor de locuire găsite și documentate în așezările din zona Munteniei, care pot fi încadrate în perioada secolelor II a. Chr. - I p. Chr. Fără intenția de a clasifica sau a încadra în vreo tipologie complexele sau așezările menționate, lucrarea ia în considerare felul în care au fost ilustrate complexele de locuire caracteristice celei de-a doua epoci a fierului și modalitatea în care respectivele reprezentări sunt relevante pentru înțelegerea complexelor de locuire din perioada menționată.
Lista ilustrațiilor: Fig. 1. Harta cu toate punctele în care au fost menționate, identificate sau documentate structuri de locuire. Fig. 2. „Cartierul rezidențial” de la Popești: a - Sectorul „W” (după Vulpe 2004-2005, 25, fig. 3); b - reconstituire făcută de D. Antonescu în 1978 (după Vulpe 2004-2005, 29, fig. 7). Fig. 3. „Cartierul rezidențial” de la Popești: a - reconstituirea casei cu prispă (după Antonescu 1984, 26, fig. 12); b - reconstituire a întregului sector (după Antonescu 1984, 183, fig. 103). Fig. 4. Cârlomănești „Cetățuia”: a - reprezentări ale structurilor documentate în campaniile 1972-1973 (după Măgureanu 2014, 254-257, fig. 4-7); b - reprezentări ale edificiilor identificate în urma săpăturilor recente (după Matei, Măgureanu 2014, 240, fig. 12). Fig. 5. Grădiștea „Movila Crestată”: a - reprezentarea bordeiului nr. 17 (după Sîrbu 2004, 100, fig. 6); b - reprezentarea bordeiului nr. 9 (după Sîrbu 1996, 1996, 162, fig. 6). Fig. 6. a - Nivelul inferior și superior de locuire de la Bordușani „Popină” (după Trohani 2005, pl. 5); b - locuințele nr. 8 și 11 de la Bragadiru (după Turcu 1979, fig. 8). Fig. 7. Diferite reprezentări de structuri de locuire: a - Chirnogi (după Trohani 1975a, 131, fig. 5); b - Vlădiceasca (după Trohani 1976, fig. 2); c - București „Aleea Scroviștea” (după Alexandrescu et al. 2007, pl. 4); d - București „Băneasa Lac” (după Măgureanu, Bojică 2007, fig. 3). Fig. 8. Reprezentări de structuri de locuire de la Căscioarele „Valea Coșarului” (după Sîrbu et al. 1996, 257, fig. 80).
Situla romană din bronz provine din colecția de obiecte arheologice confiscate la vamă și transmisă în fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei în anul 2009. Locul descoperirii nu este cunoscut....
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.