Acest portret impresionant al lui Mihai Eminescu, realizat de artistul Alexandru Gușanov, este inspirat din una dintre cele patru fotografii cunoscute ale poetului. Fotografia care a stat la baza acestui portret a fost realizată în anul 1869, în Piața Sf. Wenceslas din Praga, când Eminescu avea doar 19 ani. Compoziția ovală și cromatica armonioasă subliniază personalitatea marcantă și carisma tânărului poet, surprinzând o expresie ce sugerează atât melancolie, cât și profunzime intelectuală. Alexandru Gușanov (1929-2005), pictor moldovean de origine ucraineană, s-a remarcat prin opera sa vastă, ce numără aproximativ 5.000 de lucrări - portrete, peisaje și naturi statice. Stabilit în Moldova din 1945, Gușanov a absolvit Școala Republicană de Arte Plastice „I.E. Repin" din Chișinău în 1952. Lucrările sale au fost expuse în numeroase expoziții naționale și internaționale, fiind apreciate în țări precum Franța, Ungaria, Rusia și Iugoslavia. Artistul a dedicat o mare parte din cariera sa creării de portrete ale personalităților istorice și culturale, inclusiv Dimitrie Cantemir, Mihail Kogălniceanu și Alexei Mateevici, care fac parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei. Subiectul portretului, Mihai Eminescu (1850-1889), este cel mai important poet al literaturii române, ale cărui opere reflectă profunzimea gândirii, sensibilitatea față de natură și identitatea națională. La vârsta de 19 ani, când a fost realizată fotografia ce a inspirat acest portret, Eminescu se afla în plin proces de formare intelectuală, pregătindu-se să devină vocea emblematică a culturii românești. Printre cele mai cunoscute creații ale sale se numără poemul Luceafărul, o capodoperă a literaturii universale.
Reprezentări grafice în arheologia românească. O schiță asupra structurilor de locuire din cea de-a doua epocă a fierului
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2015
Rezumat
Lucrarea de față încearcă să sintetizeze dimensiunea importanței reprezentărilor grafice, făcând referire la situația structurilor de locuire găsite și documentate în așezările din zona Munteniei, care pot fi încadrate în perioada secolelor II a. Chr. - I p. Chr. Fără intenția de a clasifica sau a încadra în vreo tipologie complexele sau așezările menționate, lucrarea ia în considerare felul în care au fost ilustrate complexele de locuire caracteristice celei de-a doua epoci a fierului și modalitatea în care respectivele reprezentări sunt relevante pentru înțelegerea complexelor de locuire din perioada menționată.
Lista ilustrațiilor: Fig. 1. Harta cu toate punctele în care au fost menționate, identificate sau documentate structuri de locuire. Fig. 2. „Cartierul rezidențial” de la Popești: a - Sectorul „W” (după Vulpe 2004-2005, 25, fig. 3); b - reconstituire făcută de D. Antonescu în 1978 (după Vulpe 2004-2005, 29, fig. 7). Fig. 3. „Cartierul rezidențial” de la Popești: a - reconstituirea casei cu prispă (după Antonescu 1984, 26, fig. 12); b - reconstituire a întregului sector (după Antonescu 1984, 183, fig. 103). Fig. 4. Cârlomănești „Cetățuia”: a - reprezentări ale structurilor documentate în campaniile 1972-1973 (după Măgureanu 2014, 254-257, fig. 4-7); b - reprezentări ale edificiilor identificate în urma săpăturilor recente (după Matei, Măgureanu 2014, 240, fig. 12). Fig. 5. Grădiștea „Movila Crestată”: a - reprezentarea bordeiului nr. 17 (după Sîrbu 2004, 100, fig. 6); b - reprezentarea bordeiului nr. 9 (după Sîrbu 1996, 1996, 162, fig. 6). Fig. 6. a - Nivelul inferior și superior de locuire de la Bordușani „Popină” (după Trohani 2005, pl. 5); b - locuințele nr. 8 și 11 de la Bragadiru (după Turcu 1979, fig. 8). Fig. 7. Diferite reprezentări de structuri de locuire: a - Chirnogi (după Trohani 1975a, 131, fig. 5); b - Vlădiceasca (după Trohani 1976, fig. 2); c - București „Aleea Scroviștea” (după Alexandrescu et al. 2007, pl. 4); d - București „Băneasa Lac” (după Măgureanu, Bojică 2007, fig. 3). Fig. 8. Reprezentări de structuri de locuire de la Căscioarele „Valea Coșarului” (după Sîrbu et al. 1996, 257, fig. 80).
Acest portret impresionant al lui Mihai Eminescu, realizat de artistul Alexandru Gușanov, este inspirat din una dintre cele patru fotografii cunoscute ale poetului. Fotografia care a stat la baza acestui portret a fost realizată în anul 1869, în Piața Sf. Wenceslas din Praga, când Eminescu avea doar 19 ani...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
