Situri sarmatice timpurii în Muntenia

Rezumat: Studiul de față își propune să analizeze descoperirile care pot fi puse în legătură cu ceea ce am definit drept prima etapă de pătrundere a sarmaților în Muntenia, datată în intervalul care începe în ultima decadă a secolului I p. Chr. și se extinde și pe parcursul secolului al II-lea. Descoperirile (53/54 complexe funerare), concentrate cu precădere în sudul, estul și nord-estul Munteniei, sunt reprezentate atât de morminte izolate, cât și de grupuri de morminte. Doar 11 morminte sunt plane. Majoritatea complexelor funerare sunt orientate V-E (19 morminte) și doar 11 sunt orientate N-S. Majoritatea decedaților au fost depuși în poziția întins pe spate, cu brațele și piciorele întinse (21 cazuri). Balanța dintre mormintele aparținând unor adulți (24) și cele ale copiilor (17) este relativ echilibrată. O adevărată constantă a mormintelor din prima etapă de pătrundere a sarmaților în Muntenia este reprezentată de numărul mic (între una și trei piese) de obiecte depuse în fiecare complex. Categoriile pieselor de inventar depuse nu sunt foarte diverse. 14 morminte nu au avut nici un fel de inventar.

Produsele din Imperiul Roman nu pot întodeauna oferi o datare precisă a contextului arheologic în care au fost descoperite. Este normal de presupus un decalaj între momente diferite, foarte probabil succesive în timp, din istoria comunităților respective - mai întâi pătrunderea într-o regiune (la rândul ei un proces de durată), apoi amenajarea primelor morminte și stabilirea relațiilor comerciale cu Imperiul Roman sau cu comunitățile dacice.

Cele 53 sau 54 de morminte se eșalonează în timp, iar între ele există diferențe, fie foarte mici, fie mergând până la unul sau două decenii. În cadrul aceleiași etape, care nu cuprinde doar un singur moment, ci se desfășoară pe o durată de câteva decenii, se pot surprinde deosebiri semnificative în ceea ce privește inventarul funerar. Trăsăturile generale asemănătoare (concentrare teritorială în zona de câmpie, absența așezărilor, practicarea inhumației, depunerea vaselor lucrate cu mâna și a armelor de un tip specific, prezența unor morminte feminine de elită cu analogii într-un spațiu vast) care au justificat gruparea laolaltă a mormintelor de inhumație apărute în Muntenia începând cu ultima decadă a secolului I p. Chr. și atribuirea lor sarmaților nu sunt decât o componentă a fenomenului amintit de pătrundere a sarmaților în zona limes-ului Moesiei Inferior. Caracteristicile similare sunt însă dublate prin deosebiri de detaliu, care dau o personalitate proprie nu numai diferitelor regiuni unde se concentrează descoperirile amintite, ci și grupurilor dintr-un anume areal, și care fac perceptibile semnificative schimbări în timp în comportamentul funerar al comunităților sarmatice din Muntenia.

Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. 1-8 - Râmnicelu M.14; 9 - Râmnicelu M. 19; 10-12 - Mohreanu (după Oța, Sîrbu 2009).
Fig. 2. 1-2 - Lișcoteanca-Moș Filon M. 1; 3-5 - Lișcoteanca-Moș Filon M. 7; 6, 8 - Lișcoteanca-Movila Olarului M.
7; 7, 9 - Lișcoteanca-Movila Olarului M. 17 (după Oța, Sîrbu 2009).
Fig. 3. 1-21 - Vitănești (1 - după Sîrbu et al. 2014; 2-21 - după Leahu, Trohani 1979)
Fig. 4. 1-6 - Vitănești (după Sîrbu et al. 2014).
Fig. 5. 1-2 - Lehliu M. 1 (după Sîrbu et al. 2014).
Fig. 6. 1-2 - Ulmeni - lângă M. 1-2 - (after Morintz, Ionescu 1968; Bichir 1977); 3-7 - Ulmeni M. 1 (după Morintz,
Ionescu 1970).
Fig. 7. 1-7 - „Tezaurul de la Buzău" (după Oța,Oța 2015).
Fig. 8. Descoperiri sarmatice din Muntenia.
Fig. 9. Cele mai vechi morminte sarmatice din Muntenia.