EN RO















#Exponatul Lunii

Istoria argintăriei are o vechime de peste 5000 de ani, dar abia în mileniul III î.Ch. s-au realizat primele obiecte din argint lucrat, în Mesopotamia și Anatolia. De acolo, arta lucrării argintului s-a răspândit spre vest, în Persia și spre est, în Europa, unde în vremea antihității romane și grecești atinsese deja un nivel înalt de sofisticare. Multe din tehnicile uzitate atunci - cum ar fi turnarea, imprimarea în relief și gravarea - sunt folosite până astăzi.

Muzeul Național de Istorie a Moldovei deține o colecție spectaculoasă de argintărie, care oglindește într-un mod specific nota cotidană a societății secolelor XVIII-XX. Gama tipologică a obiectelor ce compun colecția cuprinde atât piese de orfevrărie laică, cât și religioasă: fructiere, bomboniere, seturi de tacâmuri, seturi de preparat şi de servit ceai și cafea, solniţe, poșete, tabachere și port-țigarete, candelabre, dar și ferecături de icoane, potire, cruci pectorale, sfeșnice etc.

Se impun prin calitate și exuberanță piesele produse de către renumitele centre de orfevrărie, cum ar fi cele purtând marca Fabergé, Hlebnikov, Sazicov din Rusia, Elkington din Anglia, Christofle din Franța sau Norblin și Fraget din Polonia. Emblematic pentru colecția de orfevrărie a muzeului este ceainicul cu suport și spirtieră, realizat în atelierul Christofle din Franța.

Atelierul Christofle a fost fondat la Paris, în anul 1830, de către Charles Christofle. Fiind Furnizor al Împăratului Napoleon III al Franței, al Împăratului Mexicului și al Țarului Rusiei, atelierul Christofle a creat piese decorative, dar și de uz casnic de o rară frumusețe. Atelierul s-a bucurat și de aprecierea Casei Regale a României, care i-a oferit brevetul de Furnizor. În anul 1842, Charles Christofle a cumpărat patentul electrotip, o tehnică care reprezenta învelirea unei baze metalice - la început din cupru, apoi din nichel - cu argint. Anume această tehnică i-a permis producerea în serie a seturilor de ceai argintate, foarte populare la acea epocă. Ceaiul, introdus în Europa în 1610 de Compania pentru Indiile de Est, era o marfă scumpă, care a câștigat popularitate treptat. Cele mai vechi ceainice păstrate, datând cu anii 1670, erau mici. Pe măsură ce ceaiul a câștigat popularitate, au început să fie produse ceainice de dimensiuni mai mari, a căror formă urma moda timpului.

Conform cataloagelor firmei Christofle, modelul etalat a fost lansat în anul 1868 și fascinează prin eleganța și rafinamentul executării. Ceainicul are o structură complexă, articulată, alcătuită dintr-un recipient piriform, cu suprafața ornamentată în tehnica guilloché, bazată pe modele în stilul Louis XVI, de la sfârşitul anilor 1780. Baza și partea superioară este decorată cu frize de lalele înscrise în lambrechini, iar pe centru este gravat un ecuson încadrat intr-un chenar ajurat, dublu. Are țurțure, toartă rebatabilă, în coș, izolată cu inele triple și capac cu buton. Pe recipient sunt fixate două nituri pentru așezarea lui pe stativ. În mijlocul stativului este așezată spirtiera cu mâner drept și dispozitiv de ridicare a fitilului. Piesa este marcată cu poansonul firmei Christofle și este confecționată din alpacă argintată.

Ceainicul cu suport și spirtieră, realizat în atelierul Cristofle, îmbină armonios raportul dintre obiectul unicat și seria mare industrială.

Dimensiuni: H.: 43 cm; LA.: 24 cm.

Tur Virtual


Publicaţii Revista „Tyragetia"


Tyragetia, serie nouă, vol. XI [XXVI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
ISSN 1857-0240
E-ISSN 2537-6330

Tyragetia, serie nouă, vol. XI [XXVI], nr. 2, Istorie. Muzeologie

Chișinău, 2017

Studii


Cristina Gherasim
Identitatea socială în mediul nobilimii din Basarabia în secolul al XIX-lea

Валентин Томулец, Сергей Сычёв
Политические партии и деятели Бессарабского земства (1869-1917)

Elena Ploșnița
Conacul familiei Lazo de la Piatra. Repere de muzeificare

Materiale și cercetări


Cătălina Chelcu
Justiţie şi fiscalitate în Moldova (sfârşitul secolului al XVI-lea - secolul al XVII-lea): cazul mănăstirilor închinate

Lilia Zabolotnaia
Primul testament al Mariei Cantemir din 1725

Andrei Emilciuc
Transhumanța comercială în Basarabia (1812-1853)

Valentin Tomuleț
Mazili și ruptași (și alte categorii sociale) în statistica recensământului populației din 1817

Maria Danilov
Valoarea bibliofilă a unui manuscris din biblioteca lui Ștefan Ciobanu (Ф.Ф. Вигел, Замечания по нынешнее состояния Бессарабии, 1823)

Elena Arcuș-Jantovan
Circulația monetară în secolul al XIX-lea în Principatul Moldovei: corespondența comercială a consulatelor franceze din Iași și Galați (1803-1866)

Eugen-Tudor Sclifos
Documente referitoare la Basarabia în arhiva de politică externă de la Paris (1856-1857)

Petru Golban
Considerații privind componența socială și etnică în școlile agricole din Basarabia

Mihail Dohot
Stil și eleganță în fotografia basarabeană în cea de-a doua jumătate a secolului XIX

Zoreana Muțac
Stabilirea și modificarea hotarului pe segmentul Basarabiei de Sud pe parcursul secolului al XIX-lea

Игорь Сапожников, Владимир Левчук
Генерал-лейтенант и «ученый археолог» Н.А. Маркс: вклад в исследования Бендерской крепости

Ioan Opriș
Alexandru V. Boldur – atitudini

Anatolie Povestca
Problema intrării României în Primul Război Mondial în viziunea liderilor partidelor politice – Partidul Național Liberal și Partidul Conservator

Nicolae Fuștei
Încercare de periodizare a istoriei relațiilor dintre statul sovietic și cultele religioase

Mariana S. Țăranu
Dezghețul hrușciovian și eliberarea basarabenilor din Gulag (1953-1963)

Liliana Rotaru
Tentative de implementare a legislaţiei lingvistice în şcoala superioară din RSS Moldovenească. 1989-1991

Silviu Andrieș-Tabac
Embleme ale justiției în heraldica moldovenească contemporană

Mariana Gugeanu, Doina Anăstăsoaei, Nicoleta Vornicu, Gheorghe Postică, Arhimandrit Filaret Cuzmin
Credință, arheologie, conservare. Mănăstirea Căpriana, Republica Moldova

Violeta Tipa
Muzeele din Polonia: modalități de valorificare a patrimoniului național

Gherghina Boda
Medierea culturală în muzee

Adelaida Chiroșca
Mesajul iconografic al compozițiilor Cina cea de Taină din colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei

Vera Serjant
Mărturii despre familiile de nobili de elită din Basarabia: Cantacuzin și Krupenski în colecțiile Muzeului Național de Istorie a Moldovei

Ana Grițco
Cartea poștală cu suport publicitar din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei (sf. sec. XIX - prima jum. a sec. XX)

Yuri Pyatnitsky
Dragoste, politică şi arte frumoase. Automatul mecanic „Păunul de aur” pentru Ecaterina a II-a şi originile lui bizantine

Recenzii și prezentări de carte


Cătălina Chelcu
Igor Cereteu, Cartea bisericească în mănăstirile din Republica Moldova. Chișinău: Ed. Enciclopedică, 2016, 503 p. ISBN: 978-9975-53-739-1

Valentina Ursu
Liliana Condraticova, Arta metalelor din Basarabia (secolul al XIX-lea - prima jumătate a sec. XX). Chișinău: Grafema Libris, 2017, 384 p. ISBN 978-9975-52-204-5

 


 

 

Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
18 mai 2022 – 31 decembrie 2022
 
Peste 2500 de piese din metale prețioase de o deosebită valoare istorică, artistică și simbolică
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.







#Exponatul Lunii

Istoria argintăriei are o vechime de peste 5000 de ani, dar abia în mileniul III î.Ch. s-au realizat primele obiecte din argint lucrat, în Mesopotamia și Anatolia. De acolo, arta lucrării argintului s-a răspândit spre vest, în Persia și spre est, în Europa, unde în vremea antihității romane și grecești atinsese deja un nivel înalt de sofisticare. Multe din tehnicile uzitate atunci - cum ar fi turnarea, imprimarea în relief și gravarea - sunt folosite până astăzi...

Citeşte mai multe >>

































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC