#Exponatul Lunii

Setul de vase ceramice a fost descoperit întâmplător în luna octombrie 2025 în partea de sud-vest a satului Bălceana, r. Hâncești, la circa 1,2 km de la r. Lăpușniţa. Materialele arheologice au fost recuperate de către Agenţia Naţională Arheologică.

Inventarul ceramic cuprinde un vas de provizii (pifos) de dimensiuni mari cu un volum de 20 litri (h=39,2 cm, d=35,0 cm) decorat cu un brâu reliefat sub buză, un castron de dimensiuni medii cu un volum de 2,5 litri (h=16,9 cm, d=23,2 cm), o cană de dimensiuni medii cu un volum de 0,6 litri (h=12 cm, d=13,4 cm) și un fund de la un vas-borcan.

Vasele ceramice de factură grosieră sunt confecționate manual, prin tehnica suprapunerii și modelării unor suluri de lut, pregătite din pastă cu adaos de șamotă și nisip. Suprafața ceramicii este neregulată, acoperită cu un strat de angobă de culoare gălbuie-roșietică cu pete negre, miezul pereților fiind de culoare neagră.

Cele trei vase păstrate integral denotă forme bitronconice bine profilate cu diametrul maxim în partea de mijloc a corpului, cu buzele drepte sau oblice ușor rotunjite la capăt. Oalele de acest tip sunt caracteristice pentru aria culturală medievală timpurie din Nordul și Nord-Vestul Mării Negre datată în secolele V-VII. La est de râul Nistru, pe teritoriul Ucrainei, ceramică analogică se întâlnește în cadrul așezărilor de tip Penkovka, iar în spațiul carpato-nistrean aceasta este caracteristică pentru așezările de tipul Costișa-Botoșana-Hansca.

În spațiul pruto-nistrean ceramica grosieră cu corpul bitronconic, de regulă, este atestată prin fragmente și relativ rar prin vase întregi, descoperite la Hansca, Dănceni, Recea, Seliște, Păhărniceni etc., aceasta reprezentând o componentă indispensabilă a inventarului local din perioada secolelor V-VII. În acest context, descoperirea la Bălceana a unui set de vase grosiere bitronconice păstrate aproape intact reprezintă un caz relativ rar întâlnit, care are o importanță deosebită pe plan științific. Conform unor ipoteze, tradiția ceramicii grosiere cu corp bitronconic din secolele V-VII ar fi de origine nord-pontică. În același timp însă, nu poate fi exclus și faptul ca vasele ceramice bitronconice ar putea să reprezinte un produs al interferențelor etnoculturale de epocă rezultat concomitent pe întregul teritoriu de la Carpați până la Nipru și Donețul de Nord.

Tur Virtual

Publicaţii

Revista „Tyragetia"

vol. X [XXV], nr. 1

«Утерянная коллекция» Ивана Суручана в Херсонском областном краеведческом музее

ISSN 1857-0240
E-ISSN 2537-6330

Антон Костенко

«Утерянная коллекция» Ивана Суручана в Херсонском областном краеведческом музее

Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică

Cuvinte-cheie: I.C. Suruceanu, V.I. Goshkevici, muzeul din Herson, istoria arheologiei, muzeologie.

Rezumat: În articol se relatează despre soarta colecției arheologice a lui I.C. Suruceanu, după decesul lui, în 1897. Sunt adunate informații despre muzeele actuale, în care se mai păstrează până astăzi piese din colecția lui I.C. Suruceanu. O atenție deosebită este acordată monumentelor lapidare din colecția lui I.C. Suruceanu, care sunt depozitate în fondurile Muzeului Regional din Herson. De asemenea, este publicată lista categoriilor de antichități din colecția lui I.C. Suruceanu păstrate în muzeul de la Herson.

Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Ion Casian Suruceanu.
Fig. 2. Victor Ivanovici Goshkevici.
Fig. 3. Lapidariul Muzeului Regional Herson (prima cameră). Piese din colecția lui I.C. Suruceanu.
Fig. 4. Greutate antică din colecția lui I.C. Suruceanu.
Fig. 5. Cap de femeie modelat din lut din colecția lui I.C. Suruceanu.
Fig. 6. Sculptura unui leu de la Olbia din colecția lui I.C. Suruceanu.
Fig. 7. O jumătate de figură de bărbat din colecția lui I.C. Suruceanu.
Fig. 8. Monument lapidar medieval din colecția I.C. Suruceanu.
Fig. 9. Monumente lapidare islamice din colecția I.C. Suruceanu.
Fig. 10. Placă otomană din colecția lui I.C. Suruceanu.
Fig. 11. Dală din marmură din colecția lui I.C. Suruceanu.