#Exponatul Lunii

Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic. La momentul de față mărgelele de chihlimbar se păstrează în Fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, restul depozitului fiind în poseseia unui colecționar privat.
Depozitul a fost descoperit întâmplător într-o groapă cu adâncimea de circa 50 cm. Obiectele din acest depozit sunt de origine occidentală, având analogii cunoscute în complexe arheologice similare de pe teritoriul Poloniei, Ungariei, Serbiei, Slovaciei și, într-o măsură mai redusă a României. Prezența acestui depozit de bronzuri pe teritoriul Republicii Moldova ilustrează dinamica culturală a regiunii în epoca Fierului timpuriu și schimbarea fundamentală a vectorului influențelor culturale, de la est către vest.

Șiragul de mărgele din chihlimbar reprezintă 16 unități păstrate întregi și cinci fragmentare. Acestea au formă bitronică alungită și dimensiuni diferite. Sunt de culoare brun-roșcată, și au lungimea cuprinsă între 1,1 și 3,1 cm, lățimea între 0,6 și 1,4 cm, grosimea între 0,6 și 1,1 cm, iar diametrul perforației între 0,2 și 0,3 cm.
Mărgele din chihlimbar sunt prezente în mai multe depozite de bronz datate în perioada târzie a epocii bronzului din jumătatea estică a Slovaciei și din Ungaria transdanubiană. Analogii sunt cunoscute și în peștera Cioclovina din România. Odată cu începutul epocii Fierului, piesele din chihlimbar dispar timp de aproximativ 300 de ani din Bazinul Carpatic, reapărând odată cu pătrunderea elementelor scitice.
Depozitul de bronzuri descoperit la Nisporeni se datează în intervalul HaA2-HaB1-2 (1050/1000 - 800/750 a. Chr).

Tur Virtual

Publicaţii

Biblioteca „Tyragetia"

Denis Topal

Акинак на западе скифского мира (Akinakes-ul în vestul lumii scitice)

Biblioteca „Tyragetia” XXXV, Chișinău, 2021, 648 p. ISBN 978-9975-80-903-0; 978-9975-87-897-5

Prin acest studiu s-a încercat sistematizarea armelor cu tăiș de tip scitic de pe teritoriul Europei Centrale și de Sud-Est (Moldova, vestul Ucrainei, România, Bulgaria, Serbia, Ungaria, Cehia, Slovacia și Polonia). Autorul prezintă datele detaliate ale descoperirilor de spade și pumnale din perioada scitică (peste 200 de exemplare), analizează pozițiile cronologice ale acestor obiecte pe baza complexelor funerare și relevă o corelație cu alte tipuri de arme. Caracteristicile tipologice ale armelor nomazilor timpurii sunt studiate pe un fundal cultural și istoric larg, acoperind toate culturile conexe ale continuumului cultural de stepă euroasiatică din epoca scitică din nord-vestul Chinei până în Silezia, inclusiv Siberia, regiunea Volga-Ural, Balcani și Caucazul. Astfel, au fost urmărite schimbări fundamentale în morfologia akinakes-ului scitic, au fost identificate „tipuri culturale" cu semnificație cronologică, au fost determinate sursele de generare a tipurilor de akinakes-uri scitice și a fost înregistrată dinamica cronologică acestor surse. Lucrarea este scrisă în limba rusă şi cuprinde 648 pagini, în care sunt inserate: textul, 212 figuri, 40 planșe ale catalogului şi 16 planşe color.

Cuprins

Introducere
Mulțumiri

1. DE LA PRIMELE OBSERVAȚII LA PRIMELE TIPOLOGII. ISTORICUL CERCETĂRII SPADELOR ȘI PUMNALELOR SCITICE

1.1. 1870-1940. 1850-1940. Primele observații
1.2. 1950-1980. Primele clasificări
1.3. 1990-2010. Primele tipologii

2. „TIPURILE IDEALE" ALE UNEI TIPOLOGII NEIDEALE. ASPECTE EUROASIATICE ALE STUDIULUI SPADELOR SCITICE

2.1. Originea akinakes-ului
2.2. Grupuri dimensionale ale spadelor scitice
2.3. Spadele ceremoniale ale nomazilor timpurii și akinakes-ul din Vettersfelde
2.3.1. Depozitul din Ziwiye
2.3.2. Tezaurul Oxus
2.3.3. Tezaurul de la Vettersfelde

3. FORME SCITICE TIMPURII ȘI REFLECTAREA LOR ÎN VESTUL LUMII SCITICE

3.1. Akinakes-uri din bronz și teci scitice timpurii
3.1.1. Tipul Gudermes.
3.1.2. Akinakes-uri de bronz din Asia
3.1.3. Tipul Posmuș
3.1.4. Buterole scitice timpurii
3.2. Tipul Kelermes și variațiile „vestice" ale acestuia
3.2.1. Formele locale scitice timpurii din regiunea Carpato-Danubiană

4. PERIOADA SCITICĂ MIJLOCIE. ÎN CĂUTAREA FORMELOR NOI

4.1. Începutul perioadei scitice mijlocii. Extinderea către stepă
4.1.1. Tipul Shumeyko
4.1.2. Tipul Vettersfelde
4.2. Sfârșitul culturii scitice mijlocii. Tipul Cozia
4.3. Tipul Nógrád și spade scitice cu lama cu un singur tăiș

5. AKINAKES SCITIC CU ANTENE. EVOLUȚIA UNEI IDEI

5.1. Evoluția akinakes-ului cu terminația anteniformă
5.1.1. Reprezentări pe sculptura monumentală
5.1.2. Terminații anteniforme în perioada scitică timpurie
5.2. „Înfrumusețarea" terminației mânerului. Tipul Găiceana
5.2.1. Tipul Marychevka
5.2.2. Pumnale cu grifoni de tipul Issyk
5.3. „Desfigurarea" terminației
5.3.1. Tipul Grishchentsy
5.3.2. Tipul Beixinbao

6. SCIȚIA CLASICĂ ȘI „TOAMNA DE AUR" A SPADEI SCITICE

6.1. Tipul Solokha și evoluția finală a terminației anteniforme
6.2. Tipul Chertomlyk și „Toamna de aur" a culturii scitice
6.3. Tipul Shulgovka și spadele cu lamă cu un singur tăiș din perioada scitică clasică

7. REGIUNEA DUNĂRIANĂ. CRONOLOGIA GRUPURILOR LOCALE

7.1. Tipologia grupurilor culturale pe baza armamentului
7.2. Cronologia grupurilor culturale din regiunea Dunării
7.2.1. Grupul de nord-vest (polonez)
7.2.2. Grupul Tisa (maghiar)
7.2.3. Grupul transilvănean
7.2.4. Grupul din Carpații Meridionali (valah)
7.2.5. Grupul sud-dunărean (bulgar)
7.2.6. Grupul carpato-nistrean (moldovenesc)
7.2.7. Grupul din stepa nord-pontică (Dunărea de Jos și Nistrul Inferior)

Concluzii
Bibliografie
Lista abrevierilor
Catalogul spadelor, pumnalelor și elementelor de teci din perioada scitică de la regiunea dunăreană
Rezumat (în engleză)
Rezumat (în română)
Lista ilustrațiilor
Planșe color