#Exponatul Lunii

Exponatul reprezintă un fragment de la o amforă unicat, descoperită în anul 1988 într-un cuptor de ars ceramică din așezarea Chirileni III (raionul Sîngerei), atribuită culturii arheologice Cucuteni-Tripolie etapa CII (mileniile V-IV a. Chr.).

Fragmentul ceramic cu reprezentări umane și geometrice pictate constituie circa 50 % din partea superioară a unei amfore, realizată din pastă de lut fără impurități. Este ars în mediu oxidant, în secțiune având culoare roșietică. Suprafața interioară a vasului este acoperită cu un strat de culoare roz-albicioasă, iar exteriorul netezit și lustruit este acoperit cu un strat de angobă gălbuie-cenușie. Corpul amforei este sferoidal cu patru tortițe piramidale pe umăr, iar gâtul este înalt tronconic cu buza scurtă răsfrântă la exterior. Dimensiunile vasului: diametrul buzei - 18 cm; diametrul maxim al corpului - 43-45 cm; înălțimea gâtului - 13 cm; înălțimea fragmentului expus - 43 cm; înălțimea totală estimată a vasului este de 55-60 cm. Grosimea la buză - 6-7 mm, la gât - 9-11 mm, iar la corp - 10-13 mm.

Suprafața exterioară a amforei în proporție de circa 4/5, cu excepția părții inferioare, este ornamentată bicolor cu vopsea neagră și maro, ca unealtă fiind folosită pensula care se resimte din aplicarea specifică a liniilor. Cel mai probabil au fost folosite două pensule. Ornamentul este împărțit în trei registre orizontale care înconjoară vasul împărțind interiorul în metope. Decorul este compus din linii dispuse vertical, orizontal sau oblic formând compoziții geometrice de tipul plasei.

Semnificația deosebită a amforei rezidă din reprezentarea în registrul de mijloc al picturii a scenei stilizate a unui dans ritualic feminin. Scena pictată pe corpul amforei reprezintă imaginea unui grup alcătuit din 9 personaje feminine asistate de doi câni și 3 șerpi. Imaginile feminine sunt reprezentate schematic, cu accentuarea picioarelor lungi, fustelor mini-trapezoidale, corpul întins scund, mâinile îndoite în plin dans și capurile punctate.

Vasele cu reprezentări pictate antropomorfe se întâlnesc foarte rar, fiind cunoscute până în prezent circa 140 de imagini de acest fel în întregul areal de răspândire a culturii Cucuteni-Tripolie.

Pe baza analizei formei vasului, decorului specific și a contextului descoperii, se poate admite că amfora de la Chirileni ține de cultul Femeii-Mamă, a Marei Zeițe venerată de populațiile din eneolitic.

Tur Virtual

Publicaţii

Biblioteca „Tyragetia"

Natalia Mateevici

Amforele grecești în mediul barbar din nord-vestul Pontului Euxin în sec. VI – începutul sec. II a. Chr.

Bibilioteca „Tyragetia” XIV, Chișinău, 2007, 284 p.

Studiul monografic de față este prima lucrare de sinteză, ce vizează procesul de desfășurare a relațiilor comerciale dintre civilizația greacă antică și triburile autohtone din regiunea cuprinsă între Carpații Orientali și Bugul de Sud.

Lucrarea este axată pe studierea și cercetarea unei singure categorii de artefacte ale importului grecesc – amforele, vase speciale destinate păstrării și transportării soluțiilor lichide, în special a vinului și uleiului de măsline, principalele categorii ale comerțului greco-barbar. Fiind totodată și cea mai numeroasă categorie de producere ale importului grecesc în lumea barbară, amforele, reflectă cu exactitate toate etapele de dezvoltare ale comerțului greco-barbar din perioada antică.

În lucrare au fost cercetate, studiate și plasate în circuitul științific piese amforistice din patrimoniile instituțiilor de specialitate din trei țări: Republica Moldova, România, Ucraina.

Folosirea în studiul dat unui număr impresionant de surse inedite, face ca el să fie cât mai exhaustiv, ridicându-i prin aceasta valoare lui științifică.

Studiul amforelor grecești și a răspândirea lor în mediul barbar, oferă posibilitatea cercetătorilor de o feri o datare relativ exactă a siturilor arheologice ale autohtonilor din spațiul nord-vest pontic.

Textul lucrării este completat cu un număr impunător de planșe, nelipsit, de fapt, într-un studiul arheologic, care conțin atât imagini ale vaselor propriu-zise, cât și 18 hărți. Aici, am mai putea adăuga, primul catalog de ștampile amforistice grecești, descoperite în mediul barbar al acestui spațiu, întocmit de către autor, ce conține circa 370 de ștampile.