#Exponatul Lunii

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.

Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii.

Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia.
Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.

Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu.
La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.

Tur Virtual

Publicaţii

Biblioteca „Tyragetia"

Natalia Mateevici

Amforele grecești în mediul barbar din nord-vestul Pontului Euxin în sec. VI – începutul sec. II a. Chr.

Biblioteca „Tyragetia” XIV, Chișinău, 2007, 284 p. ISBN 978-9975-80-080-8.

Studiul monografic de față este prima lucrare de sinteză, ce vizează procesul de desfășurare a relațiilor comerciale dintre civilizația greacă antică și triburile autohtone din regiunea cuprinsă între Carpații Orientali și Bugul de Sud.

Lucrarea este axată pe studierea și cercetarea unei singure categorii de artefacte ale importului grecesc – amforele, vase speciale destinate păstrării și transportării soluțiilor lichide, în special a vinului și uleiului de măsline, principalele categorii ale comerțului greco-barbar. Fiind totodată și cea mai numeroasă categorie de producere ale importului grecesc în lumea barbară, amforele, reflectă cu exactitate toate etapele de dezvoltare ale comerțului greco-barbar din perioada antică.

În lucrare au fost cercetate, studiate și plasate în circuitul științific piese amforistice din patrimoniile instituțiilor de specialitate din trei țări: Republica Moldova, România, Ucraina.

Folosirea în studiul dat unui număr impresionant de surse inedite, face ca el să fie cât mai exhaustiv, ridicându-i prin aceasta valoare lui științifică.

Studiul amforelor grecești și a răspândirea lor în mediul barbar, oferă posibilitatea cercetătorilor de o feri o datare relativ exactă a siturilor arheologice ale autohtonilor din spațiul nord-vest pontic.

Textul lucrării este completat cu un număr impunător de planșe, nelipsit, de fapt, într-un studiul arheologic, care conțin atât imagini ale vaselor propriu-zise, cât și 18 hărți. Aici, am mai putea adăuga, primul catalog de ștampile amforistice grecești, descoperite în mediul barbar al acestui spațiu, întocmit de către autor, ce conține circa 370 de ștampile.