#Exponatul Lunii

Șiragul de mărgele expus provine din complexul funerar nr. 6 din tumulul nr. 4, cercetat în anul 1982 de către dr. hab. Eugen SAVA în apropierea orașului Taraclia. Mărgelele au fost găsite în zona toracelui defunctului, fapt ce indică purtarea lor în colier și păstrarea poziției inițiale în cadrul inventarului funerar.
Colierul este alcătuit din 11 piese confecționate integral din faianță egipteană. Opt dintre acestea au formă sferică și sunt decorate cu incizii verticale, care formează între 14 și 21 de nervuri reliefate. Diametrul lor variază între 13 și 20 mm. Alte două piese sunt reprezentări de scarabei, cu dimensiunea de 23,5 × 19,5 mm, iar ultima componentă este o mărgică-pandantiv cilindrică aplatizată, prevăzută cu o incizie verticală mediană, și are dimensiunea de 22 × 9 mm. Cromatica pieselor variază de la albastru deschis la albastru închis și nuanțe violacee, caracteristice degradării și variațiilor glazurii specifice faianței egiptene.
Faianța egipteană reprezintă un material artificial pe bază de cuarț, acoperit cu o glazură alcalină de culoare albastră sau verde-albăstruie, utilizat pe scară largă în Egiptul antic și ulterior răspândit în spațiul mediteranean și pontic prin intermediul schimburilor comerciale. În primele secole ale erei noastre, astfel de obiecte constituie indicatori importanți ai contactelor culturale și economice dintre lumea mediteraneană și comunitățile din regiunea nord-pontică.
Prin caracteristicile sale tipologice, tehnologice și simbolice, șiragul de la Taraclia reprezintă un artefact deosebit de valoros pentru studiul relațiilor interculturale, al mobilității bunurilor de prestigiu și al practicilor funerare ale comunităților sarmatice din primele secole ale erei noastre (sec. I-II).

Tur Virtual

Publicaţii

Biblioteca „Tyragetia"

Natalia Mateevici

Amforele grecești în mediul barbar din nord-vestul Pontului Euxin în sec. VI – începutul sec. II a. Chr.

Biblioteca „Tyragetia” XIV, Chișinău, 2007, 284 p. ISBN 978-9975-80-080-8.

Studiul monografic de față este prima lucrare de sinteză, ce vizează procesul de desfășurare a relațiilor comerciale dintre civilizația greacă antică și triburile autohtone din regiunea cuprinsă între Carpații Orientali și Bugul de Sud.

Lucrarea este axată pe studierea și cercetarea unei singure categorii de artefacte ale importului grecesc – amforele, vase speciale destinate păstrării și transportării soluțiilor lichide, în special a vinului și uleiului de măsline, principalele categorii ale comerțului greco-barbar. Fiind totodată și cea mai numeroasă categorie de producere ale importului grecesc în lumea barbară, amforele, reflectă cu exactitate toate etapele de dezvoltare ale comerțului greco-barbar din perioada antică.

În lucrare au fost cercetate, studiate și plasate în circuitul științific piese amforistice din patrimoniile instituțiilor de specialitate din trei țări: Republica Moldova, România, Ucraina.

Folosirea în studiul dat unui număr impresionant de surse inedite, face ca el să fie cât mai exhaustiv, ridicându-i prin aceasta valoare lui științifică.

Studiul amforelor grecești și a răspândirea lor în mediul barbar, oferă posibilitatea cercetătorilor de o feri o datare relativ exactă a siturilor arheologice ale autohtonilor din spațiul nord-vest pontic.

Textul lucrării este completat cu un număr impunător de planșe, nelipsit, de fapt, într-un studiul arheologic, care conțin atât imagini ale vaselor propriu-zise, cât și 18 hărți. Aici, am mai putea adăuga, primul catalog de ștampile amforistice grecești, descoperite în mediul barbar al acestui spațiu, întocmit de către autor, ce conține circa 370 de ștampile.