EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.

Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii.
Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia.
Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.

Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu.
La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.

Tur Virtual




Așezarea și necropola de tip Poienești-Lucașeuca  de la Borosești (jud. Iași)

Așezarea și necropola de tip Poienești-Lucașeuca de la Borosești (jud. Iași)

Biblioteca „Tyragetia” XXXII, Chişinău, 2020, 229 p. ISBN 978-9975-80-903-0; 978-9975-87-747-3.

Datorită cantității și valorii speciale a informațiilor științifice, obiectivul arheologic Borosești (jud. Iași, com. Scânteia) se dovedește a fi extrem de important pentru rezolvarea multiplelor probleme legate de situația cultural-istorică de la sfârșitul mileniului I. a. Chr. din regiunea est-carpatică.

În perioada anilor 1968-1978 (cu mici întreruperi) așezarea și necropola de la Borosești a fost cercetată de M. Babeș. În timpul a trei campanii de săpături (1968, 1970 și 1972) în așezare, au fost trasate patru secțiuni și șase casete. Cercetările din așezare au permis descoperirea a trei locuințe (?) de suprafață și a șapte gropi atribuite culturii Poienești-Lucașeuca.

Necropola a beneficiat de o atenție mai sporită. În timpul a șase campanii arheologice (1972-1974, 1976-1978) a fost investigată o suprafață de 2550 de metri pătrați și a fost descoperită întreaga necropolă (150 de morminte). Din cele 150 de înmormântări descoperite, 136 (90,66%) sunt morminte cu urne și 14 (9,34%) sunt morminte cu groapă.

Cronologia relativă a obiectivului arheologic de la Borosești se bazează în principal pe analiza descoperirilor din necropolă. Având în vedere asocierea pieselor de inventar, s-au distins două grupuri principale de morminte, care în opinia noastră corespund celor două faze de evoluție a sitului. Aceste etape pot fi sincronizate cu fazele C2-D1 ale culturii Latène din Europa Centrală sau cu prima și a doua fază a tinerei epoci de fier preromane conform lui R. Hachmann, ceea în cronologia absolută corespunde celui de-al doilea sfert al sec. II - prima jumătatea a sec. I a. Chr.

În ceea ce privește originea descoperirilor de la Borosești, trebuie menționat faptul că pentru majoritatea dintre ele analogii pot fi găsite în Europa Centrală. Aceasta sugerează faptul că, începând din a doua jumătate a secolului III a. Chr., grupuri de populație din diferite regiuni ale Europei centrale, în special din zona Elbe-Oder, s-au deplasat spre silvostepa est-carpatică, în cel puțin trei faze atestate arheologic. Aceste populații, care purtau diferite nume, și-a pierdut vechea identitate tribală, s-au grupat în noi comunități și au devenit cunoscuți lumii grecești și romane sub numele generic de bastarni.

CUPRINS

INTRODUCERE

I. AȘEZAREA DE LA BOROSEȘTI
I.1. Descrierea săpăturilor
I.2. Stratigrafia
I.3. Descrierea complexelor de tip Poienești-Lucașeuca
I.4. Locuințe și anexe gospodărești

II. NECROPOLA DE LA BOROSEȘTI
II.1. Catalogul descoperirilor
II.1.1. Morminte
II.1.2. Gropi de cult
II.1.3. Obiecte descoperite passim
II.2. Ritul funerar
II.3. Ritualuri funerare
II.4. Obiceiuri de port

III. TIPOLOGIA INVENTARULUI
III.1. Ceramica
III.1.1. Ceramica lucrată cu mâna
III.1.2. Ceramica confecționată la roata olarului
III.2. Recipiente de fier și din lemn
III.3. Ustensile de uz casnic
III.3.1. Obiecte de lut
III.3.2. Ustensile din piatră
III.3.3. Obiecte din metal
III.4. Obiecte de cult
III.5. Accesorii vestimentare
III.6. Piese de toaletă
III.7. Obiecte de podoabă
III.8. Arme și echipament militar

IV. CRONOLOGIE
IV.1. Cronologia și periodizarea așezării și necropolei
IV.2. Corelarea fazelor cimitirului și așezării la cronologia culturii Poienești-Lucașeuca
IV.3. Raportarea cronologiei așezării și necropolei la cronologia culturii Latène
IV.4. Corelarea cronologiei așezării și necropolei cu cronologia culturilor „germanice"
IV.5. Cronologia absolută a așezării și cimitirului

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

Zusammenfassung

Liste der Abbildungen und Tafeln

 





 

 

Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Luni închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 50 lei, pensionari, studenţi - 20 lei, elevi - 10 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania. Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2025 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2025 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2025 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC