#Exponatul Lunii

Acest portret impresionant al lui Mihai Eminescu, realizat de artistul Alexandru Gușanov, este inspirat din una dintre cele patru fotografii cunoscute ale poetului. Fotografia care a stat la baza acestui portret a fost realizată în anul 1869, în Piața Sf. Wenceslas din Praga, când Eminescu avea doar 19 ani. Compoziția ovală și cromatica armonioasă subliniază personalitatea marcantă și carisma tânărului poet, surprinzând o expresie ce sugerează atât melancolie, cât și profunzime intelectuală.
Alexandru Gușanov (1929-2005), pictor moldovean de origine ucraineană, s-a remarcat prin opera sa vastă, ce numără aproximativ 5.000 de lucrări - portrete, peisaje și naturi statice. Stabilit în Moldova din 1945, Gușanov a absolvit Școala Republicană de Arte Plastice „I.E. Repin" din Chișinău în 1952. Lucrările sale au fost expuse în numeroase expoziții naționale și internaționale, fiind apreciate în țări precum Franța, Ungaria, Rusia și Iugoslavia. Artistul a dedicat o mare parte din cariera sa creării de portrete ale personalităților istorice și culturale, inclusiv Dimitrie Cantemir, Mihail Kogălniceanu și Alexei Mateevici, care fac parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei.
Subiectul portretului, Mihai Eminescu (1850-1889), este cel mai important poet al literaturii române, ale cărui opere reflectă profunzimea gândirii, sensibilitatea față de natură și identitatea națională. La vârsta de 19 ani, când a fost realizată fotografia ce a inspirat acest portret, Eminescu se afla în plin proces de formare intelectuală, pregătindu-se să devină vocea emblematică a culturii românești. Printre cele mai cunoscute creații ale sale se numără poemul Luceafărul, o capodoperă a literaturii universale.

Tur Virtual

Publicaţii

Biblioteca „Tyragetia"

Elena Ploșnița

Concepte muzeografice cu profil de istorie: retrospectivă și perspectivă

Biblioteca „Tyragetia” XVII, Chișinău, 2008, 248 p. ISBN 978-9975-80-197-3.

Monografia Concepte muzeografice cu profil de istorie: retrospectivă și perspectivă este o lucrare cu o tematică actuală și inedită, un studiu de sinteză asupra conceptelor muzeografice cu profil de istorie care au dominat în istoria Moldovei din secolul al XIX-lea și până în prezent.

Structura lucrării este determinată de specificul tematicii cercetate. Ea însumează: Prefață, Argumente, trei capitole: Arheologie și Istorie în concepte muzeografice basarabene, Constituirea și dezvoltarea muzeografiei cu profil de istorie în RSSM, Rolul politicii culturale și al societății civile în afirmarea noilor concepte muzeografice la sfârșitul secolului al XX-lea - începutul secolului XXI, compartimentate în 10 paragrafe, Încheiere, Bibliografie, Indice de concepte muzeografice, Indice de instituții muzeale, Indice de nume proprii, Rezumat în limbile română, engleză, rusă și Lista abrevierilor

În baza unor materiale, în mare parte inedite, depistate în fondurile Arhivei Naționale a Republicii Moldova, Arhivei Direcției Monumentelor Istorice din București (România), Arhivei de Stat a Federației Ruse, în colecțiile de patrimoniu a Muzeului Național de Arheologie și Istorie a Moldovei, în dosarele Arhivei Muzeului Național de Arheologie și Istorie a Moldovei, Arhivei Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală au fost identificate și sistematizate în contextul istoric în care au apărut, au evoluat și au fost instituționalizate conceptele muzeografice cu profil de istorie.

În procesul cercetării s-a dovedit că fiecare perioadă istorică de dezvoltare a societății moldovenești, începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea a dat naștere și a fost marcată de anumite concepte muzeografice și în același timp, aceste concepte au fost o reflectare a preocupărilor sociale, intelectuale, a interesului față de istorie și trecut, a atitudinii unor mentalități colective, și desigur, a politicii culturale, în general, și a politicii muzeale, în mod special, promovată de organele guvernamentale.