#Exponatul Lunii

Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).

Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.

Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.

Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.

Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.

Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).

Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:

1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint
2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint
3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint

Tur Virtual

Publicaţii

Biblioteca „Tyragetia"

Elena Ploșnița

Concepte muzeografice cu profil de istorie: retrospectivă și perspectivă

Biblioteca „Tyragetia” XVII, Chișinău, 2008, 248 p. ISBN 978-9975-80-197-3.

Monografia Concepte muzeografice cu profil de istorie: retrospectivă și perspectivă este o lucrare cu o tematică actuală și inedită, un studiu de sinteză asupra conceptelor muzeografice cu profil de istorie care au dominat în istoria Moldovei din secolul al XIX-lea și până în prezent.

Structura lucrării este determinată de specificul tematicii cercetate. Ea însumează: Prefață, Argumente, trei capitole: Arheologie și Istorie în concepte muzeografice basarabene, Constituirea și dezvoltarea muzeografiei cu profil de istorie în RSSM, Rolul politicii culturale și al societății civile în afirmarea noilor concepte muzeografice la sfârșitul secolului al XX-lea - începutul secolului XXI, compartimentate în 10 paragrafe, Încheiere, Bibliografie, Indice de concepte muzeografice, Indice de instituții muzeale, Indice de nume proprii, Rezumat în limbile română, engleză, rusă și Lista abrevierilor

În baza unor materiale, în mare parte inedite, depistate în fondurile Arhivei Naționale a Republicii Moldova, Arhivei Direcției Monumentelor Istorice din București (România), Arhivei de Stat a Federației Ruse, în colecțiile de patrimoniu a Muzeului Național de Arheologie și Istorie a Moldovei, în dosarele Arhivei Muzeului Național de Arheologie și Istorie a Moldovei, Arhivei Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală au fost identificate și sistematizate în contextul istoric în care au apărut, au evoluat și au fost instituționalizate conceptele muzeografice cu profil de istorie.

În procesul cercetării s-a dovedit că fiecare perioadă istorică de dezvoltare a societății moldovenești, începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea a dat naștere și a fost marcată de anumite concepte muzeografice și în același timp, aceste concepte au fost o reflectare a preocupărilor sociale, intelectuale, a interesului față de istorie și trecut, a atitudinii unor mentalități colective, și desigur, a politicii culturale, în general, și a politicii muzeale, în mod special, promovată de organele guvernamentale.