#Exponatul Lunii

Pentru a marca cei 150 de ani de la nașterea marelui sculptor roman Constantin Brâncuși anul 2026 a fost declarat de președintele României Anul Constantin Brâncuși. Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX, s-a născut în 1876 la Hobița, județul Gorj și va trece la cele veșnice în 1957 la Paris, fiind înmormântat în cimitirul Père-Lachaise. În 1904 ajunge la Paris, unde frecventează cursurile Academiei Regale de Belle-Arte. Tot aici va practica în atelierul lui Auguste Rodin (1840-1917) fondatorul sculpturii moderne, întâlnindu-l și pe Amadeo Modigliani (1884-1920), sculptor italian stabilit în Franța. Lucrările sale se găsesc în țară și străinătate, în muzeele din Olanda, Tările Scandinave, Franța, Statele Unite ale Americii. Pentru meritele deosebite în 1923 este decorat cu ordinul Steaua României, în 1931 Nicolae Iorga îl înaintează la ordinul Meritul Cultural și, abia în 1990 va fi ales post-mortem membru al Academiei Române.

Una dintre cele mai celebre realizări ale artistului este sculptura Domnișoara Pogany, considerată un simbol național al artei moderne românești. Având-o drept protagonistă pe Margaret Pogany (1879-1964), o tânără pictoriță din Ungaria, venită la Paris în 1909, pentru a studia aici tehnici de pictură. Vizitându-i atelierul, i-a solicitat sculptorului realizarea portretului său, lăsându-i chiar o fotografie de-a sa și un autoportret. În 1911, Brâncuși sculptează din memorie chipul ei în marmură și în bronz, stăruind asupra ochilor profunzi, mari, migdalați, sprâncenelor sobre, nasului subțire, realizând în perioada 1912-1933 nouăsprezece sculpturi Domnișoara Pogany.

Medalie comemorativă "Constantin Brâncuși (1876-1976). Expoziție Filatelică Omagială - București 1976", a fost bătută în România, la Monetăria Statului de gravorul Ștefan Grudinschi. Realizată din bronz cu un diametru de 60 mm și greutatea de 113, 73 g., medalia se distinge prin valoarea sa memorială și artistică. Avers: bustul sculptorului spre stânga, legenda semicirculară „CONSTANTIN BRÂNCUȘI - 1876-1976". Reversul: un fragment al tripticului, Poarta sărutului. Legenda semicirculară: „EXPOZIȚIA FILATELICĂ OMAGIALĂ - BUCUREȘTI 1976".

Medalie „Constantin Brâncuși. Domnișoara Pogany. Muzeul de Artă din Craiova. 1987". Realizată în bronz la Monetăria Statului (București), are în diametru 60 mm (din cauza decupării circulare dimensiunile reale ale medaliei fiind D: 45 mm; G: 53, 55 g). Medalia reprezintă pe avers în câmp central imaginea Muzeului de Artă din Craiova, încadrată de legenda semicirculară „MUZEUL DE ARTĂ - CRAIOVA/1987". Revers: replica sculpturii Domnișoara Pogany realizată de ucenicul lui C. Brâncuși O. Moșescu, însoțită de inscripția „CONSTANTIN BRÂNCUȘI - M-elle POGANY/1913".

Tur Virtual

Publicaţii

Biblioteca „Tyragetia"

Ion Tentiuc

Contribuții la istoria și arheologia spațiului pruto-nistrean. Siturile de la Durlești și Molești

Biblioteca „Tyragetia” XXI, Chișinău, 2012, 288 p. ISBN 978-9975-80-667-1.

Studiul monografic Contribuții la istoria și arheologia spațiului pruto-nistrean. Siturile de la Durlești și Molești cuprinde rezultatele investigațiilor arheologice sistematice ale unor importante situri din partea centrală a spațiului pruto-nistrean. Cercetările efectuate la Durlești și Molești au oferit un bogat și valoros material arheologic. Alături de vestigiile din neolitic, care au condus la identificarea unui noi tip de locuință, anterior necunoscut în spațiul est-carpatic, au fost studiate mai multe complexe de locuire și funerare getice din secolele IV-III a. Chr.

Totodată, prin cercetările întreprinse s-a reușit completarea esențială a surselor documentare pentru studierea evului mediu timpuriu (secolele V-VII, VIII-X și XI-XIII p. Chr.); definirea concretă a culturii materiale și spirituale aparținând populației romanice din partea centrală a spațiului pruto-nistrean; elucidării unor probleme legate de cultura Răducăneni - delimitarea cadrului cronologic ale acesteia în baza succesiunilor stratigrafice de orizonturi culturale surprinse și a vestigiilor descoperite; evidențierea rolului factorilor externi care au imprimat anumite trăsături specifice pe care le-a luat cultura Răducăneni ca urmare a sedentarizării unor grupuri de nomazi. Toate acestea documentează sigur continuitatea de viețuire umană a populației locale romanice în a doua jumătate a mileniului I și în primele secole ale mileniului al II-lea p. Chr.

Includerea în circuitul științific a rezultatelor investigațiilor arheologice, efectuate în siturile de la Durlești-Valea Babei și Molești-Râpa Adâncă, reprezintă una din realizările importante ale cercetării contemporane. Această lucrare îmbogățește considerabil palmaresul informațiilor științifice privind evoluția comunităților locale din preistorie până în perioada evului mediu timpuriu.

Lucrarea se înscrie în problematica majoră a cercetării istoriei vechi și medievale din spațiului pruto-nistrean, est-carpatic și sud-est european, oferind cercetătorilor avizați - profesorilor de istorie, studenților și tuturor celor care se interesează de istoria noastră, un important material de studiu, valoros din punct de vedere științific și deosebit de actual.