#Exponatul Lunii

Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).

Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.

Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.

Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.

Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.

Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).

Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:

1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint
2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint
3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint

Tur Virtual

Publicaţii

Biblioteca „Tyragetia"

Ion Tentiuc

Contribuții la istoria și arheologia spațiului pruto-nistrean. Siturile de la Durlești și Molești

Biblioteca „Tyragetia” XXI, Chișinău, 2012, 288 p. ISBN 978-9975-80-667-1.

Studiul monografic Contribuții la istoria și arheologia spațiului pruto-nistrean. Siturile de la Durlești și Molești cuprinde rezultatele investigațiilor arheologice sistematice ale unor importante situri din partea centrală a spațiului pruto-nistrean. Cercetările efectuate la Durlești și Molești au oferit un bogat și valoros material arheologic. Alături de vestigiile din neolitic, care au condus la identificarea unui noi tip de locuință, anterior necunoscut în spațiul est-carpatic, au fost studiate mai multe complexe de locuire și funerare getice din secolele IV-III a. Chr.

Totodată, prin cercetările întreprinse s-a reușit completarea esențială a surselor documentare pentru studierea evului mediu timpuriu (secolele V-VII, VIII-X și XI-XIII p. Chr.); definirea concretă a culturii materiale și spirituale aparținând populației romanice din partea centrală a spațiului pruto-nistrean; elucidării unor probleme legate de cultura Răducăneni - delimitarea cadrului cronologic ale acesteia în baza succesiunilor stratigrafice de orizonturi culturale surprinse și a vestigiilor descoperite; evidențierea rolului factorilor externi care au imprimat anumite trăsături specifice pe care le-a luat cultura Răducăneni ca urmare a sedentarizării unor grupuri de nomazi. Toate acestea documentează sigur continuitatea de viețuire umană a populației locale romanice în a doua jumătate a mileniului I și în primele secole ale mileniului al II-lea p. Chr.

Includerea în circuitul științific a rezultatelor investigațiilor arheologice, efectuate în siturile de la Durlești-Valea Babei și Molești-Râpa Adâncă, reprezintă una din realizările importante ale cercetării contemporane. Această lucrare îmbogățește considerabil palmaresul informațiilor științifice privind evoluția comunităților locale din preistorie până în perioada evului mediu timpuriu.

Lucrarea se înscrie în problematica majoră a cercetării istoriei vechi și medievale din spațiului pruto-nistrean, est-carpatic și sud-est european, oferind cercetătorilor avizați - profesorilor de istorie, studenților și tuturor celor care se interesează de istoria noastră, un important material de studiu, valoros din punct de vedere științific și deosebit de actual.