#Exponatul Lunii

Setul de vase ceramice a fost descoperit întâmplător în luna octombrie 2025 în partea de sud-vest a satului Bălceana, r. Hâncești, la circa 1,2 km de la r. Lăpușniţa. Materialele arheologice au fost recuperate de către Agenţia Naţională Arheologică.
Inventarul ceramic cuprinde un vas de provizii (pifos) de dimensiuni mari cu un volum de 20 litri (h=39,2 cm, d=35,0 cm) decorat cu un brâu reliefat sub buză, un castron de dimensiuni medii cu un volum de 2,5 litri (h=16,9 cm, d=23,2 cm), o cană de dimensiuni medii cu un volum de 0,6 litri (h=12 cm, d=13,4 cm) și un fund de la un vas-borcan.
Vasele ceramice de factură grosieră sunt confecționate manual, prin tehnica suprapunerii și modelării unor suluri de lut, pregătite din pastă cu adaos de șamotă și nisip. Suprafața ceramicii este neregulată, acoperită cu un strat de angobă de culoare gălbuie-roșietică cu pete negre, miezul pereților fiind de culoare neagră.
Cele trei vase păstrate integral denotă forme bitronconice bine profilate cu diametrul maxim în partea de mijloc a corpului, cu buzele drepte sau oblice ușor rotunjite la capăt. Oalele de acest tip sunt caracteristice pentru aria culturală medievală timpurie din Nordul și Nord-Vestul Mării Negre datată în secolele V-VII. La est de râul Nistru, pe teritoriul Ucrainei, ceramică analogică se întâlnește în cadrul așezărilor de tip Penkovka, iar în spațiul carpato-nistrean aceasta este caracteristică pentru așezările de tipul Costișa-Botoșana-Hansca.
În spațiul pruto-nistrean ceramica grosieră cu corpul bitronconic, de regulă, este atestată prin fragmente și relativ rar prin vase întregi, descoperite la Hansca, Dănceni, Recea, Seliște, Păhărniceni etc., aceasta reprezentând o componentă indispensabilă a inventarului local din perioada secolelor V-VII. În acest context, descoperirea la Bălceana a unui set de vase grosiere bitronconice păstrate aproape intact reprezintă un caz relativ rar întâlnit, care are o importanță deosebită pe plan științific. Conform unor ipoteze, tradiția ceramicii grosiere cu corp bitronconic din secolele V-VII ar fi de origine nord-pontică. În același timp însă, nu poate fi exclus și faptul ca vasele ceramice bitronconice ar putea să reprezinte un produs al interferențelor etnoculturale de epocă rezultat concomitent pe întregul teritoriu de la Carpați până la Nipru și Donețul de Nord.

Tur Virtual

Publicaţii

Biblioteca „Tyragetia"

Elena Ploșnița, Mihai Ursu

Enciclopedia muzeologiei din Republica Moldova

Biblioteca „Tyragetia” XX, Chișinău, 2011, 308 p. ISBN 978-9975-80-526-1.

Enciclopedia muzeologiei din Republica Moldova este o lucrare consacrată universului muzeal al Republicii Moldova. Conținutul Enciclopediei se concentrează asupra celor mai semnificative muzee, celor mai remarcabile personalități din domeniu. O Enciclopedie despre muzee nu poate spera să cuprindă totul, dar prin materialele selectate și prezentate, reflectă în mod detaliat sectorul muzeal.

Enciclopedia muzeologiei din Republica Moldova a apărut la sfârșitul anului 2011, la Casa editorial-poligrafică Bons Offices din Chișinău. Autorii volumului sunt dr.hab. Elena Ploșnița și Mihai Ursu.

Enciclopedia muzeologiei din Republica Moldova prin cele cca 300 de articole plasate în ordinea alfabetică oferă celor interesați informații clare și obiective despre universul muzeal al Republicii Moldova, începând cu secolul al XIX-lea și până în zilele noastre. Aprofundarea analizei corpului central al Enciclopediei este susținută de Lista abrevierilor, Rezumat, Резюме, Resumé, Abstract, Izvoare, Bibliografie, Index de articole-titlu, Index de nume, Index de localități. Multe din articole au un preludiu istoric - fiecare fenomen este prezentat în evoluție. Majoritatea articolelor sunt însoțite de Opera și Bibliografie, care cuprind cele mai importante materiale privind tema respectivă sau viața și activitatea muzeelor, oamenilor de știință și cultură, preocupați de muzeologie. Atât la Operă cât și la Bibliografie, lucrările sunt prezentate în ordine cronologică, indiferent de limba în care au fost scrise; la început este dat prenumele apoi urmează numele autorului.

Lucrarea cuprinde trei mari blocuri de informații: materiale de muzeologie (terminologie de domeniu, concepte); materiale cu caracter istoric (informații despre muzeele care au fost, diverse societăți, muzeele contemporane și patrimoniul lor etc.); materiale biografice (informații despre muzeografi, colecționari, susținători ai muzeelor etc.). Toate articolele, indiferent de blocul de informații sunt prezentate în ordine alfabetică.

Enciclopedia este ilustrată, cuprinde imagini alb-negru și color. O atenție deosebită a fost acordată imaginilor care redau piesele de patrimoniu; sunt introduse și imaginile clădirilor de muzeu și desigur, fotografiile personalităților care și-au găsit locul potrivit în Enciclopedie. În alb-negru sunt date instituțiile muzeale care au fost și astăzi nu mai funcționează, colecționarii, oamenii de știință, muzeografii care au fost și astăzi nu mai sunt printre cei vii. În color sunt prezentate piesele de patrimoniu, clădirile muzeelor care sunt în prezent deschise pentru public, muzeografii care astăzi își fac meseria în muzeu. Majoritatea fotografiilor au fost executate de Iurie Foca.

Enciclopedia ca și oricare lucrare, este una perfectibilă, este un început, care poate fi continuat de colegi, muzeografi, istorici și alții într-o formulă sau alta. Vom rămâne recunoscători celor care vor avea curajul să continue prezentarea fenomenului MUZEU în alte publicații științifice fundamentale. Sau „orice lucrare - tip Enciclopedie cu atât mai mult din spațiul muzeografiei este fatalmente predispusă la incompletitudine - conștienți de un astfel de neajuns, apreciem că pe urma noastră și odată cu noi drumul este deschis oricui se încumetă să încerce aventura. Deci, iată o invitație nu numai la a ne fi lector, critic, ci și confrate".