#Exponatul Lunii

Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic. La momentul de față mărgelele de chihlimbar se păstrează în Fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, restul depozitului fiind în poseseia unui colecționar privat.
Depozitul a fost descoperit întâmplător într-o groapă cu adâncimea de circa 50 cm. Obiectele din acest depozit sunt de origine occidentală, având analogii cunoscute în complexe arheologice similare de pe teritoriul Poloniei, Ungariei, Serbiei, Slovaciei și, într-o măsură mai redusă a României. Prezența acestui depozit de bronzuri pe teritoriul Republicii Moldova ilustrează dinamica culturală a regiunii în epoca Fierului timpuriu și schimbarea fundamentală a vectorului influențelor culturale, de la est către vest.

Șiragul de mărgele din chihlimbar reprezintă 16 unități păstrate întregi și cinci fragmentare. Acestea au formă bitronică alungită și dimensiuni diferite. Sunt de culoare brun-roșcată, și au lungimea cuprinsă între 1,1 și 3,1 cm, lățimea între 0,6 și 1,4 cm, grosimea între 0,6 și 1,1 cm, iar diametrul perforației între 0,2 și 0,3 cm.
Mărgele din chihlimbar sunt prezente în mai multe depozite de bronz datate în perioada târzie a epocii bronzului din jumătatea estică a Slovaciei și din Ungaria transdanubiană. Analogii sunt cunoscute și în peștera Cioclovina din România. Odată cu începutul epocii Fierului, piesele din chihlimbar dispar timp de aproximativ 300 de ani din Bazinul Carpatic, reapărând odată cu pătrunderea elementelor scitice.
Depozitul de bronzuri descoperit la Nisporeni se datează în intervalul HaA2-HaB1-2 (1050/1000 - 800/750 a. Chr).

Tur Virtual

Publicaţii

Biblioteca „Tyragetia"

Elena Ploșnița, Mihai Ursu

Enciclopedia muzeologiei din Republica Moldova

Biblioteca „Tyragetia” XX, Chișinău, 2011, 308 p. ISBN 978-9975-80-526-1.

Enciclopedia muzeologiei din Republica Moldova este o lucrare consacrată universului muzeal al Republicii Moldova. Conținutul Enciclopediei se concentrează asupra celor mai semnificative muzee, celor mai remarcabile personalități din domeniu. O Enciclopedie despre muzee nu poate spera să cuprindă totul, dar prin materialele selectate și prezentate, reflectă în mod detaliat sectorul muzeal.

Enciclopedia muzeologiei din Republica Moldova a apărut la sfârșitul anului 2011, la Casa editorial-poligrafică Bons Offices din Chișinău. Autorii volumului sunt dr.hab. Elena Ploșnița și Mihai Ursu.

Enciclopedia muzeologiei din Republica Moldova prin cele cca 300 de articole plasate în ordinea alfabetică oferă celor interesați informații clare și obiective despre universul muzeal al Republicii Moldova, începând cu secolul al XIX-lea și până în zilele noastre. Aprofundarea analizei corpului central al Enciclopediei este susținută de Lista abrevierilor, Rezumat, Резюме, Resumé, Abstract, Izvoare, Bibliografie, Index de articole-titlu, Index de nume, Index de localități. Multe din articole au un preludiu istoric - fiecare fenomen este prezentat în evoluție. Majoritatea articolelor sunt însoțite de Opera și Bibliografie, care cuprind cele mai importante materiale privind tema respectivă sau viața și activitatea muzeelor, oamenilor de știință și cultură, preocupați de muzeologie. Atât la Operă cât și la Bibliografie, lucrările sunt prezentate în ordine cronologică, indiferent de limba în care au fost scrise; la început este dat prenumele apoi urmează numele autorului.

Lucrarea cuprinde trei mari blocuri de informații: materiale de muzeologie (terminologie de domeniu, concepte); materiale cu caracter istoric (informații despre muzeele care au fost, diverse societăți, muzeele contemporane și patrimoniul lor etc.); materiale biografice (informații despre muzeografi, colecționari, susținători ai muzeelor etc.). Toate articolele, indiferent de blocul de informații sunt prezentate în ordine alfabetică.

Enciclopedia este ilustrată, cuprinde imagini alb-negru și color. O atenție deosebită a fost acordată imaginilor care redau piesele de patrimoniu; sunt introduse și imaginile clădirilor de muzeu și desigur, fotografiile personalităților care și-au găsit locul potrivit în Enciclopedie. În alb-negru sunt date instituțiile muzeale care au fost și astăzi nu mai funcționează, colecționarii, oamenii de știință, muzeografii care au fost și astăzi nu mai sunt printre cei vii. În color sunt prezentate piesele de patrimoniu, clădirile muzeelor care sunt în prezent deschise pentru public, muzeografii care astăzi își fac meseria în muzeu. Majoritatea fotografiilor au fost executate de Iurie Foca.

Enciclopedia ca și oricare lucrare, este una perfectibilă, este un început, care poate fi continuat de colegi, muzeografi, istorici și alții într-o formulă sau alta. Vom rămâne recunoscători celor care vor avea curajul să continue prezentarea fenomenului MUZEU în alte publicații științifice fundamentale. Sau „orice lucrare - tip Enciclopedie cu atât mai mult din spațiul muzeografiei este fatalmente predispusă la incompletitudine - conștienți de un astfel de neajuns, apreciem că pe urma noastră și odată cu noi drumul este deschis oricui se încumetă să încerce aventura. Deci, iată o invitație nu numai la a ne fi lector, critic, ci și confrate".