#Exponatul Lunii

Evanghelia este o carte de cult fundamentală a Bisericii Ortodoxe ce însumează cele patru mărturii apostolice despre Fiul lui Dumnezeu de la Matei, Marcu, Luca și Ioan, "inspirați de același Duh Sfânt, unicul și adevăratul autor al Evangheliei". Evanghelia sau Vestea bună, mărturisind despre Slava lui Hristos, face trimitere la întreaga învățătură a Mântuitorului și la faptele Sale, cele patru Evanghelii, reprezentând cei patru piloni apărători ai Bisericii.
Fericitul Ieronim (340-420), autorul primei traduceri integrale a Sfintei Scripturi în limba latină, a atribuit celor patru apostoli câte una dintre ființele care apar în viziunea profetului Iezechiel (1:5). Astfel, Sfântul Evanghelist Matei, cel dintâi care a menționat despre Nașterea Domnului este însoțit în imagini de îngerul care a binevestit miracolul, Sfântului Evanghelist Marcu, asemănat cu Sfântul Ioan Botezătorul, "glasul celui care striga în pustie", i s-a atribuit leul. Sfântul Evanghelist Luca, cel care îl menționează la începutul Evangheliei sale pe preotul Zaharia, este personificat cu taurul înaripat, făcându-se trimitere la jertfa taurului, adusă de înaltul prelat, Sfântul Evanghelist Ioan pentru înalta sa gândire teologică, fiind asociat cu vulturul.
Evanghelia de altar, editată la 1890, în tipografia Lavrei Pecerska din Kiev, pe lângă cele patru Evanghelii canonice, conține și alte texte liturgice - citiri de la Vecernie, de la Sfânta Liturghie, Molitve, slujbe.
Este o Evanghelie mare cu dimensiunile 37x48 cm, legată în carton și piele, ferecătura din metal galben fiind prevăzută cu două încuietori metalice, muchiile aurite. Pe coperta, gravată cu ornamentații vegetale și geometrice, sunt aplicate cinci iconițe de formă oval-verticală, realizate în email policrom. În centru se distinge scena "Învierea Domnului", în colțurile registrului superior - chipurile Sfinților Evangheliști Matei și Ioan, în cel inferior - Sfinții Evangheliști Luca și Marcu. Evanghelia imprimată în culorile roșu și negru conține 428 de file, textul fiind decorat cu diverse ornamente tipografice: vignete, inițiale, gravuri, frontispicii etc. Numerotarea lucrării este realizată pe file, numărul de ordine atestându-se în dreapta filei, în zona superioară.
Evanghelia lui Matei este tipărită pe paginile 1-105, pagina inițială fiind însoțită de scena Nașterii Domnului, Evanghelia lui Marcu continuă la paginile 104-168, și scena reprezentativă - Botezul Domnului, Evanghelia după Luca cuprinde paginile 172-273, pagina de început purtând scena Bunei Vestiri, Evanghelia după Ioan este inclusă între paginile 280-358, scena evocativă fiind Răstignirea Domnului.

Tipografia Lavrei Pecerska, menționată în colofon, are rădăcini îndelungate - fondată, potrivit tradiției, de Arhimandritul Elisei Pletenetsky în 1615 - deși perioadele exacte ale primelor tipărituri rămân discutabile. Exemplarul a intrat în colecțiile Muzeului Național de Istorie a Moldovei (FB-23062-35) achiziționat în 1982, a fost transferat în colecțiile MNIM în 1996 din patrimoniul Muzeului de Istorie a Religiei.

Tur Virtual

Publicaţii

Biblioteca „Tyragetia"

Elena Ploșnița, Mihai Ursu

Enciclopedia muzeologiei din Republica Moldova

Biblioteca „Tyragetia” XX, Chișinău, 2011, 308 p. ISBN 978-9975-80-526-1.

Enciclopedia muzeologiei din Republica Moldova este o lucrare consacrată universului muzeal al Republicii Moldova. Conținutul Enciclopediei se concentrează asupra celor mai semnificative muzee, celor mai remarcabile personalități din domeniu. O Enciclopedie despre muzee nu poate spera să cuprindă totul, dar prin materialele selectate și prezentate, reflectă în mod detaliat sectorul muzeal.

Enciclopedia muzeologiei din Republica Moldova a apărut la sfârșitul anului 2011, la Casa editorial-poligrafică Bons Offices din Chișinău. Autorii volumului sunt dr.hab. Elena Ploșnița și Mihai Ursu.

Enciclopedia muzeologiei din Republica Moldova prin cele cca 300 de articole plasate în ordinea alfabetică oferă celor interesați informații clare și obiective despre universul muzeal al Republicii Moldova, începând cu secolul al XIX-lea și până în zilele noastre. Aprofundarea analizei corpului central al Enciclopediei este susținută de Lista abrevierilor, Rezumat, Резюме, Resumé, Abstract, Izvoare, Bibliografie, Index de articole-titlu, Index de nume, Index de localități. Multe din articole au un preludiu istoric - fiecare fenomen este prezentat în evoluție. Majoritatea articolelor sunt însoțite de Opera și Bibliografie, care cuprind cele mai importante materiale privind tema respectivă sau viața și activitatea muzeelor, oamenilor de știință și cultură, preocupați de muzeologie. Atât la Operă cât și la Bibliografie, lucrările sunt prezentate în ordine cronologică, indiferent de limba în care au fost scrise; la început este dat prenumele apoi urmează numele autorului.

Lucrarea cuprinde trei mari blocuri de informații: materiale de muzeologie (terminologie de domeniu, concepte); materiale cu caracter istoric (informații despre muzeele care au fost, diverse societăți, muzeele contemporane și patrimoniul lor etc.); materiale biografice (informații despre muzeografi, colecționari, susținători ai muzeelor etc.). Toate articolele, indiferent de blocul de informații sunt prezentate în ordine alfabetică.

Enciclopedia este ilustrată, cuprinde imagini alb-negru și color. O atenție deosebită a fost acordată imaginilor care redau piesele de patrimoniu; sunt introduse și imaginile clădirilor de muzeu și desigur, fotografiile personalităților care și-au găsit locul potrivit în Enciclopedie. În alb-negru sunt date instituțiile muzeale care au fost și astăzi nu mai funcționează, colecționarii, oamenii de știință, muzeografii care au fost și astăzi nu mai sunt printre cei vii. În color sunt prezentate piesele de patrimoniu, clădirile muzeelor care sunt în prezent deschise pentru public, muzeografii care astăzi își fac meseria în muzeu. Majoritatea fotografiilor au fost executate de Iurie Foca.

Enciclopedia ca și oricare lucrare, este una perfectibilă, este un început, care poate fi continuat de colegi, muzeografi, istorici și alții într-o formulă sau alta. Vom rămâne recunoscători celor care vor avea curajul să continue prezentarea fenomenului MUZEU în alte publicații științifice fundamentale. Sau „orice lucrare - tip Enciclopedie cu atât mai mult din spațiul muzeografiei este fatalmente predispusă la incompletitudine - conștienți de un astfel de neajuns, apreciem că pe urma noastră și odată cu noi drumul este deschis oricui se încumetă să încerce aventura. Deci, iată o invitație nu numai la a ne fi lector, critic, ci și confrate".