#Exponatul Lunii

Planta viţa de vie, răspândită în prezent practic pe întreg globul pământesc, îşi are începuturile în perioada geologică cretacee/cretaceous superioară, când pe Terra au apărut speciile Vitis Linn (era Mezozoică) şi, mai târziu, Vitis Vinifera L., ultima atribuindu-se deja la plantele agricole de cultură. Originea viţei de vie cultivate - Vitis vinifera L. - majoritatea cercetătorilor o leagă de specia sălbatică de pădure Vitis sylvestris Gmel. Lăstărişuri ale Vitis sylvestris Gmel se întâlnesc încă sporadic în crângurile din lunca Prutului şi ale Nistrului.

În perioada Precucuteni III - Trypillia A (cca. 4750-4600 a. Chr.) s-a documentat fără dubii prezenţa seminţelor de struguri cultivați pe ceramica aşezării Ruseştii Noi I, stratul I, cuptorul A, constând dintr-o amprentă de semință pe un fragment de ceramică, având ciocul alungit de specie domesticită Vitis vinifera L. O altă amprentă de semință de Vitis vinifera L este documentată în așezarea Vărvăreuca VIII, asesizată pe un perete de vas pictat din etapa Cucuteni B - Trypillia CI (3800-3500/3300 a. Chr.).
În luna octombrie, cu prilejul Zilei Naționale a Vinului, Muzeul Național de Istorie a Moldovei vă propune spre atenția dumneavoastră o relicvă unicat în sud-estul Europei. Exponatul provine din așezarea Brînzeni VIII ,,Sâiece", aparținând culturii Cucuteni-Trypillia și datată cu faza Cucuteni AB2 - Trypillia B2 (ca. 4050-3800 a. Chr.), localizată în satul Brânzeni, raionul Edineț. Situl este situat la 2 km sud-vest de localitate într-un triunghi format de confluența râuleților Racovăț, Drobiște și drumul local L36 Bădragii Vechi-Brînzeni. Amplasată pe un teren cu 25-30 metri deasupra văii. A fost descoperit în 1966 de arheologul Nicolaie Chetraru. Fiind investigată prin săpături arheologice în perioada 1978-1980 de către Vsevolod Marchevici.
Piesa lunii octombrie este o amprenta de frunză de vie ce a fost descoperită în 1980, aceasta provine din groapa numărul 5, cercetată parțial, ce avea adâncimea maximă de 155 cm. Din același complex arheologic situat lângă locuința numărul 1 provin și mai multe semințe de viță de vie fapt menționat în raportul de săpătură.
Amprenta de frunză de viță de vie apare pe o lipitură de lut grosier, ars, este zgurificată în urma arderii secundare, culoare roșiatică, având forma rectangulară neregulată, aplatizată. Suprafața exterioară denivelată, zgrunțuroasă. Suprafața amprentei este netezită, nervurile frunzei fiind foarte bine evidențiate. Având următoarele dimensiuni: diametrul lungime: 99 mm; lățime: 110 mm; grosimea: 28-31 mm, exponatul ne prezintă în toată splendoarea o amprentă autentică de frunză de viță de vie. Unii cercetătorii atribuie amprenta viței de vie domesticite Vitis vinifera L alții fiind mai sceptici o considera de specie sălbatică. Cu toate astea fiind descoperită într-un context arheologic foarte clar și bine documentat, împreună cu semințe de struguri lângă o locuință este o dovadă ce ne permite să afirmăm că vița de vie făcea parte din viața comunităților cucuteniene acum 6000 de ani în urmă. Odată cu aceste descoperiri putem afirma că procesul de domesticire și de creare a strugurilor de masă este în plin proces de dezvoltare. Diversitate formelor ceramice cucuteniene cât și pictura unora din ele ne sugerează fără dubii utilizarea lor ca recipiente pentru diverse lichide. Respectiv apariția vinului la comunitățile cucuteniene poate fi luată în discuție.

Tur Virtual

Publicaţii

Biblioteca „Tyragetia"

Aurelia Corneţchi

Epopeea unui drum de fier: Bender (Tighina) – Galaţi

Seria „Albume” IV, Chișinău, 2021, 144 p. ISBN 978-9975-87-914-9

Acest catalog ia naştere din dorinţa de a pune la dispoziţia publicului cele mai importante valori din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei, în mod deosebit - bunurile culturale mai puţin cunoscute, care nu fac obiectul expunerii permanente. Avem datoria de a ocroti şi valorifica bogăţia patrimoniului muzeal, de a-l face mai accesibil şi mai folositor celor interesaţi de conţinut şi de informaţii de calitate despre bunurile culturale din colecţii, în ideea de a-i ajuta pe oameni să cunoască mai bine moştenirea noastră culturală. Astfel, se pot crea legături între patrimoniu, educaţie şi cultură, între trecut şi prezent.

Importanţa prezentei lucrări constă în faptul că pune în circuit public un fond de imagini cu o deosebită relevanţă culturală şi istorică, fond înglobat într-un album splendid de epocă, ce poartă titlul „Calea ferată militară Bender - Galaţi", realizat în ultimul pătrar al secolului al XIX-lea de fotograful Joannis Antonopoulo. Se spune că istoria este mai captivantă atunci când o privim în imagini. Or, fotografiile adunate între coperţile acestui album reprezintă un izvor unic de documentare asupra construcţiei unui drum de fier în Basarabia secolului al XIX-lea, Bender (Tighina) - Galaţi, într-un timp record de numai trei luni. Cele 112 fotografii documentare de epocă redau, pas cu pas, procesul de realizare a liniei de cale ferată, cu o lungime de 305 km, care lega Tighina de portul dunărean Galaţi: executarea lucrărilor de terasament, construcţia de poduri, de staţii de cale ferată și depouri, de staţii de pompare şi turnuri de apă etc. Valoarea fotografiilor reproduse este asociată şi cu numele lui Alexandru Bernardazzi, personalitate notorie din a doua jumătate a secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea, care a participat la realizarea liniei de cale ferată Bender (Tighina) - Galaţi în calitate de arhitect al construcţiilor din lemn.

Albumul din colecţia muzeală se remarcă prin raritate şi caracterul său inedit, în spaţiul public fiind prezentate, în cadrul unei expoziţii aniversare, doar 32 de imagini, ce se regăsesc în paginile acestuia. Expunerea a suscitat atât atenţia publicului larg, cât şi a cercetătorilor, muzeografilor şi colecţionarilor din ţară şi de peste hotare, care au manifestat un interes deosebit pentru această sursă foto-documentară preţioasă. Chiar publicul specializat a fost cel care a potenţat ideea de publicare a catalogului.

Imaginile valorificate în cadrul catalogului surprind nu doar prin capacitatea lor de a stoca fragmente din realitatea unui şantier feroviar de acum 144 de ani, dar şi prin arta fotografică, proaspăt-apărută în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, expresivă şi plină de autenticitate, cu efect de spaţializare şi profunzime.

Alături de bogatul material imagistic, publicaţia prezintă detalii despre albumul de epocă „Calea ferată militară Bender - Galaţi" şi creatorul său, fotograful Joannis Antonopoulo, precum şi un scurt istoric al construcţiei liniei de cale ferată Bender (Tighina) - Galaţi, contribuind, astfel, la completarea istoriei feroviare a Republicii Moldova.

Catalogul Epopeea unui drum de fier: Bender (Tighina) - Galaţi este o carte ilustrată de călătorie în trecut, la începuturile transportului feroviar din Basarabia secolului al XIX-lea.