#Exponatul Lunii

Circa treizeci de icoane din patrimoniul MNIM îl au ca protagonist pe Sfântul Ierarh și Făcătorul de minuni Nicolae. Reprezentând în mare parte icoana târzie, dintre acestea se remarcă câteva imagini timpurii, rare prin compoziția lor iconografică. În icoana „Sfântul Nicolae cu scene din viață", ierarhul este reprezentat bust, binecuvântând Evanghelia. Este încadrat de două medalioane rotunde care păstrează chipul Mântuitorului și cel al Maicii Domnului, care îi oferă Evanghelia și omoforul. Sf. Nicolae, mai timpuriu decât alți sfinți, a fost înfățișat cu scene din ciclul său hagiografic. Primele imagini din viața sfântului datează din secolul al XI-lea, reprezentate pe o icoană pliantă din mănăstirea Sf. Ecaterina din Sinai.

Icoana muzeală datează de la începutul secolului al XIX-lea, păstrând sipetul tradițional, specific icoanelor clasice. Douăsprezece casete oferă imagini din viața sfântului, dispuse de la stânga la dreapta: câte patru pe latura superioară și inferioară și câte două în registrele laterale, după cum urmează: Nașterea Sf. Nicolae (1), Botezul Sf. Nicolae (2), Miracolul vindecării femeii ciunge (3), Ucenicia tânărului Nicolae (4), Hirotonirea întru diacon (5), Hirotonirea întru episcop (6), Visul lui Constantin (7), Sf. Nicolae salvează trei voievozi de la execuţie (8), Miracolul salvării de la înec (9), Minunea salvării lui Vasile de la arabi (10), Adormirea Sf. Nicolae (11) și Transferarea moaștelor Sf. Nicolae în or. Bari (12).

Sfântul Ierarh Nicolae este sărbătorit de Biserica Ortodoxă de două ori pe an: la 6/19 decembrie, ziua nașterii sale, și la 9/22 mai, ziua în care moaștele sfântului au fost transferate de la Myra la Bari (1087). Dintre toți sfinții lumii creștine, chipul Sf. Nicolae este unul dintre cele mai populare, astfel încât chiar și o persoană fără experiență în domeniul iconografiei ar recunoaște cu ușurință imaginea sa.

Sf. Nicolae s-a născut în Imperiul Roman, la Patara, provincia Lichia, în perioada 260-280, sursele timpurii trecând cu vederea data exactă a nașterii. Provenea dintr-un neam avut, dar faima și luxul îi erau străine. S-a consacrat de timpuriu rugăciunii și studierii Sfintei Scripturi, deprinzând cu ușurință și alte discipline. Refuza petrecerile gălăgioase și discuțiile pustii, mergea regulat la biserică și stăruia asupra unei vieți feciorelnice. Mai târziu s-a consacrat slujirii pastorale, apărând cu perseverență credința creștină și pronunțându-se ferm împotriva ereziilor.

Grație grijii față de oameni și binefacerilor pe care le-a manifestat pretutindeni, a devenit foarte popular nu doar la Myra, ci și în împrejurimi. Harul Sfântului Duh, sălășluit în inima lui, s-a manifestat prin minunile săvârșite atât în timpul vieții, cât și după moarte, calificativul „Făcătorul de minuni" devenind un atribut indispensabil al numelui său. Sf. Nicolae s-a stins din viață în anii '30 ai secolului IV (circa 334-337), osemintele fiindu-i depuse în somptuosul cavou de marmură din catedrala episcopală în care a păstorit ani la rând. Aceasta a devenit, la scurt timp, un important centru de pelerinaj.

Sfânta Tradiție a păstrat cu acuratețe trăsăturile portretului sfântului, apariția sa pe icoane remarcându-se printr-o individualitate pronunțată. Arta bisericească a adunat multiple reprezentări iconografice - de la imaginea până la umăr la cea în plină statură. Diversitatea acestor reprezentări sugerează că iconografia finală a imaginii Sf. Nicolae nu era încă formată, constituindu-se abia prin secolele X-XI. Se spune că un rol important în venerarea Sf. Nicolae l-a jucat o icoană autentică din bazilica din Myra, executată în timpul vieții sfântului, menționată în surse scrise încă din secolul al XI-lea.

Icoanele cu ciclul hagiografic al Sfântului Nicolae au cunoscut o largă răspândire atât în arta bizantină, cât și în cea post-bizantină, confirmând importanța și popularitatea cultului său.

Tur Virtual

Publicaţii

Biblioteca „Tyragetia"

Aurelia Corneţchi

Epopeea unui drum de fier: Bender (Tighina) – Galaţi

Seria „Albume” IV, Chișinău, 2021, 144 p. ISBN 978-9975-87-914-9

Acest catalog ia naştere din dorinţa de a pune la dispoziţia publicului cele mai importante valori din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei, în mod deosebit - bunurile culturale mai puţin cunoscute, care nu fac obiectul expunerii permanente. Avem datoria de a ocroti şi valorifica bogăţia patrimoniului muzeal, de a-l face mai accesibil şi mai folositor celor interesaţi de conţinut şi de informaţii de calitate despre bunurile culturale din colecţii, în ideea de a-i ajuta pe oameni să cunoască mai bine moştenirea noastră culturală. Astfel, se pot crea legături între patrimoniu, educaţie şi cultură, între trecut şi prezent.

Importanţa prezentei lucrări constă în faptul că pune în circuit public un fond de imagini cu o deosebită relevanţă culturală şi istorică, fond înglobat într-un album splendid de epocă, ce poartă titlul „Calea ferată militară Bender - Galaţi", realizat în ultimul pătrar al secolului al XIX-lea de fotograful Joannis Antonopoulo. Se spune că istoria este mai captivantă atunci când o privim în imagini. Or, fotografiile adunate între coperţile acestui album reprezintă un izvor unic de documentare asupra construcţiei unui drum de fier în Basarabia secolului al XIX-lea, Bender (Tighina) - Galaţi, într-un timp record de numai trei luni. Cele 112 fotografii documentare de epocă redau, pas cu pas, procesul de realizare a liniei de cale ferată, cu o lungime de 305 km, care lega Tighina de portul dunărean Galaţi: executarea lucrărilor de terasament, construcţia de poduri, de staţii de cale ferată și depouri, de staţii de pompare şi turnuri de apă etc. Valoarea fotografiilor reproduse este asociată şi cu numele lui Alexandru Bernardazzi, personalitate notorie din a doua jumătate a secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea, care a participat la realizarea liniei de cale ferată Bender (Tighina) - Galaţi în calitate de arhitect al construcţiilor din lemn.

Albumul din colecţia muzeală se remarcă prin raritate şi caracterul său inedit, în spaţiul public fiind prezentate, în cadrul unei expoziţii aniversare, doar 32 de imagini, ce se regăsesc în paginile acestuia. Expunerea a suscitat atât atenţia publicului larg, cât şi a cercetătorilor, muzeografilor şi colecţionarilor din ţară şi de peste hotare, care au manifestat un interes deosebit pentru această sursă foto-documentară preţioasă. Chiar publicul specializat a fost cel care a potenţat ideea de publicare a catalogului.

Imaginile valorificate în cadrul catalogului surprind nu doar prin capacitatea lor de a stoca fragmente din realitatea unui şantier feroviar de acum 144 de ani, dar şi prin arta fotografică, proaspăt-apărută în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, expresivă şi plină de autenticitate, cu efect de spaţializare şi profunzime.

Alături de bogatul material imagistic, publicaţia prezintă detalii despre albumul de epocă „Calea ferată militară Bender - Galaţi" şi creatorul său, fotograful Joannis Antonopoulo, precum şi un scurt istoric al construcţiei liniei de cale ferată Bender (Tighina) - Galaţi, contribuind, astfel, la completarea istoriei feroviare a Republicii Moldova.

Catalogul Epopeea unui drum de fier: Bender (Tighina) - Galaţi este o carte ilustrată de călătorie în trecut, la începuturile transportului feroviar din Basarabia secolului al XIX-lea.