#Exponatul Lunii

Porțelanul german este foarte apreciat în rândul iubitorilor de antichități, datorită calității înalte a materialului folosit, originalității și elaborării minuțioase a designului decorativ.
În patrimoniul muzeului se păstrează cinci exemplare ale uneia dintre cele mai vechi manufacturi de porțelan din regiunea Turingia, Germania - așa-numitul grup statuar „Muzicanții", realizat la manufactura din Volkstedt. Acestea au intrat în patrimoniul muzeului în anul 1991, prin achiziție de la o locuitoare a orașului Chișinău. Piese de o valoare istorică și artistică incontestabilă, ele poartă amprentele stilului rococo.
Manufactura din Volkstedt are o tradiție îndelungată în producția de figurine, inclusiv a celor care înfățișează muzicieni. În anul 1760, Georg Heinrich Macheleid, inventator al pastei tari de porțelan din Turingia, a deschis mai întâi, în Zitzendorf, o manufactură de producție, care în 1762 a fost transferată în Volkstedt. Macheleid a condus manufactura până în anul 1764. Ulterior, fabrica și-a schimbat de nenumărate ori proprietarii și arendatorii. Sub conducerea lui Christian Nonne, fabrica a cunoscut o perioadă de înflorire între anii 1767-1797, fapt reflectat și în dezvoltarea artistică a produselor sale. Manufactura din Volkstedt a început să creeze figurine care aveau să devină, mai târziu, cunoscute în întreaga lume.
În această perioadă au fost realizate și statuetele din porțelan, numite „Muzicanții", din colecția muzeului. Ele reprezintă cinci „putti”: patru cântă la diferite instrumente muzicale (flaut, mandolină, corn și fluier), iar al cincilea dirijează. Figurinele sunt realizate manual, de la modelare până la pictare. Fiecare figurină este delicat pictată, cu accente pastelate și detalii aurite, surprinzând mișcarea jucăușă și măiestria fină a muzicianului. Suportul pe care stau este realizat din porțelan colorat în masă, într-o nuanță de gri-verzui - o tehnică de colorare destul de rară. Contrastul dintre verde, alb și detaliile aurite conferă pieselor un aspect neobișnuit de delicat. Aceste detalii ornamentale sunt caracteristice stilului rococo, răspândit în acea perioadă în Europa, stil apărut în Franța și asociat cu domnia regelui Ludovic al XV-lea.

Marca aplicată pe figurine reprezintă două furci încrucișate, foarte clare și nestilizate, de culoare albastră, sub email, cu vopseaua ușor răvășită - detaliu care permite estimarea perioadei de producție a acestor articole. Deoarece, adeseori, cele două furci încrucișate se asemănau cu cele două spade ale mărcii Meissen, manufactura din Volkstedt a fost nevoită să-și modifice marca începând cu anul 1787. Marca inițială reprezenta o furcă, apoi, pentru o scurtă perioadă, s-a revenit la două furci, ca din anul 1800 să se adopte semnul grafic al denumirii orașului Rudolstadt - litera „R". Prin urmare, perioada scurtă în care s-a revenit la cele două furci, în care au fost produse și statuetele din muzeu, ar fi, după părerea noastră, cuprinsă între anii 1787-1800.
Statuetele au o înălțime cuprinsă între 10 și 18 cm și se află într-o stare de conservare relativ bună.
Piesele de porțelan produse în Germania la sfârșitul secolului al XVIII-lea, prezentate vizitatorilor, sunt de o mare raritate. Ele reprezintă adevărate opere de artă ale meșterilor germani și sunt considerate, totodată, importante mărturii istorice ale dezvoltării industriei de porțelanuri din Germania.

Tur Virtual

Publicaţii

Biblioteca „Tyragetia"

Aurelia Corneţchi

Epopeea unui drum de fier: Bender (Tighina) – Galaţi

Seria „Albume” IV, Chișinău, 2021, 144 p. ISBN 978-9975-87-914-9

Acest catalog ia naştere din dorinţa de a pune la dispoziţia publicului cele mai importante valori din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei, în mod deosebit - bunurile culturale mai puţin cunoscute, care nu fac obiectul expunerii permanente. Avem datoria de a ocroti şi valorifica bogăţia patrimoniului muzeal, de a-l face mai accesibil şi mai folositor celor interesaţi de conţinut şi de informaţii de calitate despre bunurile culturale din colecţii, în ideea de a-i ajuta pe oameni să cunoască mai bine moştenirea noastră culturală. Astfel, se pot crea legături între patrimoniu, educaţie şi cultură, între trecut şi prezent.

Importanţa prezentei lucrări constă în faptul că pune în circuit public un fond de imagini cu o deosebită relevanţă culturală şi istorică, fond înglobat într-un album splendid de epocă, ce poartă titlul „Calea ferată militară Bender - Galaţi", realizat în ultimul pătrar al secolului al XIX-lea de fotograful Joannis Antonopoulo. Se spune că istoria este mai captivantă atunci când o privim în imagini. Or, fotografiile adunate între coperţile acestui album reprezintă un izvor unic de documentare asupra construcţiei unui drum de fier în Basarabia secolului al XIX-lea, Bender (Tighina) - Galaţi, într-un timp record de numai trei luni. Cele 112 fotografii documentare de epocă redau, pas cu pas, procesul de realizare a liniei de cale ferată, cu o lungime de 305 km, care lega Tighina de portul dunărean Galaţi: executarea lucrărilor de terasament, construcţia de poduri, de staţii de cale ferată și depouri, de staţii de pompare şi turnuri de apă etc. Valoarea fotografiilor reproduse este asociată şi cu numele lui Alexandru Bernardazzi, personalitate notorie din a doua jumătate a secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea, care a participat la realizarea liniei de cale ferată Bender (Tighina) - Galaţi în calitate de arhitect al construcţiilor din lemn.

Albumul din colecţia muzeală se remarcă prin raritate şi caracterul său inedit, în spaţiul public fiind prezentate, în cadrul unei expoziţii aniversare, doar 32 de imagini, ce se regăsesc în paginile acestuia. Expunerea a suscitat atât atenţia publicului larg, cât şi a cercetătorilor, muzeografilor şi colecţionarilor din ţară şi de peste hotare, care au manifestat un interes deosebit pentru această sursă foto-documentară preţioasă. Chiar publicul specializat a fost cel care a potenţat ideea de publicare a catalogului.

Imaginile valorificate în cadrul catalogului surprind nu doar prin capacitatea lor de a stoca fragmente din realitatea unui şantier feroviar de acum 144 de ani, dar şi prin arta fotografică, proaspăt-apărută în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, expresivă şi plină de autenticitate, cu efect de spaţializare şi profunzime.

Alături de bogatul material imagistic, publicaţia prezintă detalii despre albumul de epocă „Calea ferată militară Bender - Galaţi" şi creatorul său, fotograful Joannis Antonopoulo, precum şi un scurt istoric al construcţiei liniei de cale ferată Bender (Tighina) - Galaţi, contribuind, astfel, la completarea istoriei feroviare a Republicii Moldova.

Catalogul Epopeea unui drum de fier: Bender (Tighina) - Galaţi este o carte ilustrată de călătorie în trecut, la începuturile transportului feroviar din Basarabia secolului al XIX-lea.