EN RO
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Mod citire















#Exponatul Lunii

Este un trofeu sportiv obţinut la un concurs interşcolar, organizat de comisia sportivă de oină între instituţiile şcolare din Basarabia interbelică. Nu cunoaştem instituţiile şcolare participante la acest concurs, nici locul organizării, ştim doar că unul dintre învingători s-a ales cu premiul II şi că evenimentul a avut loc pe 13 mai 1934. Pe această cale aflăm despre existenţa, la nivel şcolar, a diferitor competiţii sportive organizate de către instituţiile şcolare, printre care şi jocul de oină. Oina este un sport frumos şi complex, care dezvoltă fizicul şi spiritul, curajul şi dorinţa de perfecţionare. Oina este o comoară a poporului român, care trebuie păstrată cu sfinţenie şi transmisă viitoarelor generaţii.

Pentru naţiunea română jocul de oină sau hoina este considerat un joc sportiv naţional, având o vechime de cel puţin şase secole. Jocul de oină este practicat continuu, cel puţin din secolul al XIV-lea, conform cronicilor şi hrisoavelor timpului, fiind menţionat prima dată documentar la 1364, în timpul domniei lui Vlaicu Vodă. Jocul solicită calităţi sportive complexe (viteză bună de alergare, reflexe rapide în mişcările de autoapărare faţă de loviturile mingii, precizie în aruncarea şi lovirea mingii cu un baston sau bâtă). Oina este un sport care ne identifică în aceeaşi măsură ca şi lupta naţională, trânta. Jocul devine atractiv printre tinerii de la sate, pătrunde în programa şcolară prin intermediul lecţiilor de educaţie fizică. Prin Reforma Învăţământului de la 1898, precum şi prin alte decizii ministeriale, ministrul învăţământului, Spiru Haret, introduce practicarea obligatorie a oinei în şcolile de toate gradele, totodată decide organizarea anuală a concursurilor şcolare de oină.

La 9 mai 1899, la Bucureşti, a fost organizat primul campionat naţional de oină, echipele fiind formate din liceeni. Învingătoare a fost echipa Liceului Nicolae Bălcescu din Brăila.

În 1912 este creată Federaţia Societăţii Sportive din România (FSSR) cu sediul la Bucureşti în componenţa căreia intrau 13 comisii sportive, printre care şi comisia de oină.

Odată cu Unirea de la 1918, are loc reorganizarea FSSR, în 1923, cu includerea în componenţa ei a celorlalte comisii sportive de oină din Transilvania, Bucovina şi Basarabia.

În 1932 este înfiinţată Federaţia Română de oină.

Click aici pentru Turul Virtual al Muzeului

 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 

Publicaţii Biblioteca „Tyragetia"

Moneda otomană în Moldova în perioada 1512-1603

Moneda otomană în Moldova în perioada 1512-1603

Biblioteca “Tyragetia” XXIV, Chișinău, 2013. 191 p.

Monografia este dedicată analizei particularităților de pătrundere și de circulație a monedelor otomane în Moldova istorică în perioada anilor 1512-1603. Studiul vizează perioada de intensificare a dependenței față de Poarta otomană (1512) și cea de instaurare a suzeranității otomane (1538) și durează până în primii ani ai secolului XVII când în urma devalorizării masive a asprului otoman, se reduce substanțial volumul emisiunilor otomane pe piața Ţărilor Române.

Baza izvoristică a lucrării o reprezintă monedele otomane din perioada anilor 1512-1603 descoperite pe teritoriul Moldovei medievale, excepție făcând materialele din regiunile aflate sub jurisdicție otomană directă, cum ar fi cazul Cetății Albe sau al Tighinei. Este utilizat materialul numismatic otoman semnalat de către specialiști până în anul 2007, inclusiv un șir de descoperiri mai vechi, reexaminate din punctul de vedere al științei contemporane, precum și cercetările personale asupra unor tezaure și descoperiri izolate inedite. Cele mai multe materiale analizate și incluse în repertoriul studiului provin din colecțiile publice din Chișinău: Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Muzeul de Arheologie al Institutului de Arheologie și Etnografie al Academiei de Ştiințe din Republica Moldova și Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. Au fost incluse, de asemenea, tezaure și emisiuni otomane aflate în colecții din România, care au fost prelucrate sau verificate de autoare datorită amabilității și bunăvoinței unor conducători de instituții și conservatori. Au fost utilizate materiale inedite din colecția Cabinetului Numismatic al Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan", a fost revăzută structura tezaurului de la Arsura, jud. Vaslui, aflat în Patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României din București, au fost identificate unele piese din colecțiile Muzeului Național de Istorie a Moldovei de la Iași, Bârlad și de la Muzeul Județean din Vaslui.

Lucrarea a fost structurată în șase capitole, unele însoțite de mai multe subcapitole. Ordinea prezentării este cea clasică în numismatică: emisiunile de aur, apoi cele de argint și, la urmă, cele din metal comun.

Capitolul I este dedicat istoricului cercetării temei, fiind evidențiate principalele etape și studii dedicate monedelor otomane care au circulat în Moldova Medievală. În capitolul al II-lea este prezentată evoluția sistemului monetar otoman de la primii mangâri emiși în timpul întemeietorului Imperiului Otoman - Osman și până la începutul secolului XVI. Capitolul III analizează monedele de aur (altânii), fiind prezentată tipologia și cronologia acestor emisiuni, analiza etapelor de pătrundere și circulație a altânilor în Moldova istorică și repertoriul descoperirilor. Următorul capitol a fost consacrat monedelor otomane de argint (asprilor și dirhemilor). Şi de data aceasta sunt prezentate tipurile de aspri și cronologia acestora, cunoscută deja sau propusă de autoare, fiind expusă separate pentru fiecare sultan: Selim I, Süleyman I, Selim II, Murad III și Mehmed III. Au fost evidențiate câteva etape distincte de pătrundere a asprilor pe piața Ţării Moldovei în funcție și de evenimentele militare și politice din regiune. Repertoriul emisiunilor de argint cuprinde emisiuni izolate de aspri și dirhemi, precum și tezaure cu astfel de monede. Capitolul V este dedicat monedelor otomane de cupru, falsurilor și imitațiilor de argint după acestea. Studiul a demonstrat existența unei producții locale de falsuri și  imitații după asprii otomani. A fost prezentat și catalogul descoperirilor cu astfel de piese din Moldova.

Ultimul capitol este consacrat analizei rolului monedei otomane în economia Moldovei în secolul al XVI-lea.


 

 


Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.








Adresează-ne o întrebare acum!





#Exponatul Lunii

Este un trofeu sportiv obţinut la un concurs interşcolar, organizat de comisia sportivă de oină între instituţiile şcolare din Basarabia interbelică. Nu cunoaştem instituţiile şcolare participante la acest concurs, nici locul organizării, ştim doar că unul dintre învingători s-a ales cu premiul II şi că evenimentul a avut loc pe 13 mai 1934. Pe această cale aflăm despre existenţa, la nivel şcolar, a diferitor competiţii sportive organizate de către instituţiile şcolare, printre care şi jocul de oină. Oina este un sport frumos şi complex, care dezvoltă fizicul şi spiritul, curajul şi dorinţa de perfecţionare. Oina este o comoară a poporului român, care trebuie păstrată cu sfinţenie şi transmisă viitoarelor generaţii...

Citeşte mai multe >>

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2020 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu