EN RO















#Exponatul Lunii

Istoria argintăriei are o vechime de peste 5000 de ani, dar abia în mileniul III î.Ch. s-au realizat primele obiecte din argint lucrat, în Mesopotamia și Anatolia. De acolo, arta lucrării argintului s-a răspândit spre vest, în Persia și spre est, în Europa, unde în vremea antihității romane și grecești atinsese deja un nivel înalt de sofisticare. Multe din tehnicile uzitate atunci - cum ar fi turnarea, imprimarea în relief și gravarea - sunt folosite până astăzi.

Muzeul Național de Istorie a Moldovei deține o colecție spectaculoasă de argintărie, care oglindește într-un mod specific nota cotidană a societății secolelor XVIII-XX. Gama tipologică a obiectelor ce compun colecția cuprinde atât piese de orfevrărie laică, cât și religioasă: fructiere, bomboniere, seturi de tacâmuri, seturi de preparat şi de servit ceai și cafea, solniţe, poșete, tabachere și port-țigarete, candelabre, dar și ferecături de icoane, potire, cruci pectorale, sfeșnice etc.

Se impun prin calitate și exuberanță piesele produse de către renumitele centre de orfevrărie, cum ar fi cele purtând marca Fabergé, Hlebnikov, Sazicov din Rusia, Elkington din Anglia, Christofle din Franța sau Norblin și Fraget din Polonia. Emblematic pentru colecția de orfevrărie a muzeului este ceainicul cu suport și spirtieră, realizat în atelierul Christofle din Franța.

Atelierul Christofle a fost fondat la Paris, în anul 1830, de către Charles Christofle. Fiind Furnizor al Împăratului Napoleon III al Franței, al Împăratului Mexicului și al Țarului Rusiei, atelierul Christofle a creat piese decorative, dar și de uz casnic de o rară frumusețe. Atelierul s-a bucurat și de aprecierea Casei Regale a României, care i-a oferit brevetul de Furnizor. În anul 1842, Charles Christofle a cumpărat patentul electrotip, o tehnică care reprezenta învelirea unei baze metalice - la început din cupru, apoi din nichel - cu argint. Anume această tehnică i-a permis producerea în serie a seturilor de ceai argintate, foarte populare la acea epocă. Ceaiul, introdus în Europa în 1610 de Compania pentru Indiile de Est, era o marfă scumpă, care a câștigat popularitate treptat. Cele mai vechi ceainice păstrate, datând cu anii 1670, erau mici. Pe măsură ce ceaiul a câștigat popularitate, au început să fie produse ceainice de dimensiuni mai mari, a căror formă urma moda timpului.

Conform cataloagelor firmei Christofle, modelul etalat a fost lansat în anul 1868 și fascinează prin eleganța și rafinamentul executării. Ceainicul are o structură complexă, articulată, alcătuită dintr-un recipient piriform, cu suprafața ornamentată în tehnica guilloché, bazată pe modele în stilul Louis XVI, de la sfârşitul anilor 1780. Baza și partea superioară este decorată cu frize de lalele înscrise în lambrechini, iar pe centru este gravat un ecuson încadrat intr-un chenar ajurat, dublu. Are țurțure, toartă rebatabilă, în coș, izolată cu inele triple și capac cu buton. Pe recipient sunt fixate două nituri pentru așezarea lui pe stativ. În mijlocul stativului este așezată spirtiera cu mâner drept și dispozitiv de ridicare a fitilului. Piesa este marcată cu poansonul firmei Christofle și este confecționată din alpacă argintată.

Ceainicul cu suport și spirtieră, realizat în atelierul Cristofle, îmbină armonios raportul dintre obiectul unicat și seria mare industrială.

Dimensiuni: H.: 43 cm; LA.: 24 cm.

Tur Virtual




Moneda otomană în Moldova în perioada 1512-1603

Moneda otomană în Moldova în perioada 1512-1603

Biblioteca “Tyragetia” XXIV, Chișinău, 2013. 191 p.

Monografia este dedicată analizei particularităților de pătrundere și de circulație a monedelor otomane în Moldova istorică în perioada anilor 1512-1603. Studiul vizează perioada de intensificare a dependenței față de Poarta otomană (1512) și cea de instaurare a suzeranității otomane (1538) și durează până în primii ani ai secolului XVII când în urma devalorizării masive a asprului otoman, se reduce substanțial volumul emisiunilor otomane pe piața Ţărilor Române.

Baza izvoristică a lucrării o reprezintă monedele otomane din perioada anilor 1512-1603 descoperite pe teritoriul Moldovei medievale, excepție făcând materialele din regiunile aflate sub jurisdicție otomană directă, cum ar fi cazul Cetății Albe sau al Tighinei. Este utilizat materialul numismatic otoman semnalat de către specialiști până în anul 2007, inclusiv un șir de descoperiri mai vechi, reexaminate din punctul de vedere al științei contemporane, precum și cercetările personale asupra unor tezaure și descoperiri izolate inedite. Cele mai multe materiale analizate și incluse în repertoriul studiului provin din colecțiile publice din Chișinău: Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Muzeul de Arheologie al Institutului de Arheologie și Etnografie al Academiei de Ştiințe din Republica Moldova și Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. Au fost incluse, de asemenea, tezaure și emisiuni otomane aflate în colecții din România, care au fost prelucrate sau verificate de autoare datorită amabilității și bunăvoinței unor conducători de instituții și conservatori. Au fost utilizate materiale inedite din colecția Cabinetului Numismatic al Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan", a fost revăzută structura tezaurului de la Arsura, jud. Vaslui, aflat în Patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României din București, au fost identificate unele piese din colecțiile Muzeului Național de Istorie a Moldovei de la Iași, Bârlad și de la Muzeul Județean din Vaslui.

Lucrarea a fost structurată în șase capitole, unele însoțite de mai multe subcapitole. Ordinea prezentării este cea clasică în numismatică: emisiunile de aur, apoi cele de argint și, la urmă, cele din metal comun.

Capitolul I este dedicat istoricului cercetării temei, fiind evidențiate principalele etape și studii dedicate monedelor otomane care au circulat în Moldova Medievală. În capitolul al II-lea este prezentată evoluția sistemului monetar otoman de la primii mangâri emiși în timpul întemeietorului Imperiului Otoman - Osman și până la începutul secolului XVI. Capitolul III analizează monedele de aur (altânii), fiind prezentată tipologia și cronologia acestor emisiuni, analiza etapelor de pătrundere și circulație a altânilor în Moldova istorică și repertoriul descoperirilor. Următorul capitol a fost consacrat monedelor otomane de argint (asprilor și dirhemilor). Şi de data aceasta sunt prezentate tipurile de aspri și cronologia acestora, cunoscută deja sau propusă de autoare, fiind expusă separate pentru fiecare sultan: Selim I, Süleyman I, Selim II, Murad III și Mehmed III. Au fost evidențiate câteva etape distincte de pătrundere a asprilor pe piața Ţării Moldovei în funcție și de evenimentele militare și politice din regiune. Repertoriul emisiunilor de argint cuprinde emisiuni izolate de aspri și dirhemi, precum și tezaure cu astfel de monede. Capitolul V este dedicat monedelor otomane de cupru, falsurilor și imitațiilor de argint după acestea. Studiul a demonstrat existența unei producții locale de falsuri și  imitații după asprii otomani. A fost prezentat și catalogul descoperirilor cu astfel de piese din Moldova.

Ultimul capitol este consacrat analizei rolului monedei otomane în economia Moldovei în secolul al XVI-lea.


 

 

Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
18 mai 2022 – 31 decembrie 2022
 
Peste 2500 de piese din metale prețioase de o deosebită valoare istorică, artistică și simbolică
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.







#Exponatul Lunii

Istoria argintăriei are o vechime de peste 5000 de ani, dar abia în mileniul III î.Ch. s-au realizat primele obiecte din argint lucrat, în Mesopotamia și Anatolia. De acolo, arta lucrării argintului s-a răspândit spre vest, în Persia și spre est, în Europa, unde în vremea antihității romane și grecești atinsese deja un nivel înalt de sofisticare. Multe din tehnicile uzitate atunci - cum ar fi turnarea, imprimarea în relief și gravarea - sunt folosite până astăzi...

Citeşte mai multe >>

































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC