EN RO
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Mod citire















#Exponatul Lunii


Muzeul Național de Istorie a Moldovei colecţionează, conservă, cercetează și expune, în scopul cunoașterii și educării, mărturii materiale legate de istoria Basarabiei. Colecțiile muzeale se îmbogățesc permanent prin achiziții, donații și cercetări arheologice.

În prima jumătate a anului 2018, patrimoniul muzeal s-a completat cu noi bunuri materiale, legate de istoria nobilimii din Basarabia. În urma investigațiilor pe teren, întreprinse în satul Brânzeni, raionul Edineț, au fost procurate cinci piese de mobilier, care au aparținut lui Vasile Stroescu: un dulap, o canapea, o comodă, un scaun și o oglindă de perete. Piesele au fost achiziționate de la Elizaveta Gureu, nepoata lui Gheorghe Tincu, care a lucrat în calitate de administrator al moșiei Brânzeni, proprietate a familiei Stroescu.

Recent restaurat, scaunul expus în această vitrină datează cu sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea. Este confecționat într-un atelier rusesc, din lemn de stejar, având o importanță memorială inestimabilă. Valoarea lui se explică prin faptul că în partea superioară a spătarului se regăsește o monogramă: „СВ" - cu litere chirilice sunt gravate inițialele numelui și prenumelui lui Vasile Stroescu.

Anul acesta se împlinesc 175 de ani de la nașterea marelui filantrop și patriot basarabean, supranumit Mecena al României, Vasile Stroescu - unul dintre puținii boieri care și-au pus întreaga viață și avere în slujba Neamului Românesc.

Vasile Stroescu provine dintr-o familie veche de boieri moldoveni. S-a născut la 11 noiembrie 1845, în satul Trinca, judeţul Hotin (în prezent, raionul Edineţ), în familia lui Vasile Ion Stroescu (1795-1875) şi a Porfirei Manoil Guţu (1808-1856).

A fost una dintre cele mai remarcabile personalităţi româneşti din Basarabia, afirmându-se, prin patriotismul său, ca vizionar politic, ca promotor al reîntregirii neamului şi, mai ales, ca unul din cei mai generoși filantropi români, care a promovat tot ce-a fost mai frumos și mai sfânt în cultura neamului românesc.

Viața și activitatea lui neobosită demonstrează complexitatea personalității celui pe care istoricul Nicolae Iorga l-a numit „marele român de bine și generosul binefăcător". Marele mecenat Vasile Stroescu a fost și rămâne un model de slujire neamului românesc, meritând pe deplin să-i cinstim memoria și faptele.


 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 

Publicaţii Biblioteca „Tyragetia"

Moneda otomană în Moldova în perioada 1512-1603

Moneda otomană în Moldova în perioada 1512-1603

Biblioteca “Tyragetia” XXIV, Chișinău, 2013. 191 p.

Monografia este dedicată analizei particularităților de pătrundere și de circulație a monedelor otomane în Moldova istorică în perioada anilor 1512-1603. Studiul vizează perioada de intensificare a dependenței față de Poarta otomană (1512) și cea de instaurare a suzeranității otomane (1538) și durează până în primii ani ai secolului XVII când în urma devalorizării masive a asprului otoman, se reduce substanțial volumul emisiunilor otomane pe piața Ţărilor Române.

Baza izvoristică a lucrării o reprezintă monedele otomane din perioada anilor 1512-1603 descoperite pe teritoriul Moldovei medievale, excepție făcând materialele din regiunile aflate sub jurisdicție otomană directă, cum ar fi cazul Cetății Albe sau al Tighinei. Este utilizat materialul numismatic otoman semnalat de către specialiști până în anul 2007, inclusiv un șir de descoperiri mai vechi, reexaminate din punctul de vedere al științei contemporane, precum și cercetările personale asupra unor tezaure și descoperiri izolate inedite. Cele mai multe materiale analizate și incluse în repertoriul studiului provin din colecțiile publice din Chișinău: Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Muzeul de Arheologie al Institutului de Arheologie și Etnografie al Academiei de Ştiințe din Republica Moldova și Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. Au fost incluse, de asemenea, tezaure și emisiuni otomane aflate în colecții din România, care au fost prelucrate sau verificate de autoare datorită amabilității și bunăvoinței unor conducători de instituții și conservatori. Au fost utilizate materiale inedite din colecția Cabinetului Numismatic al Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan", a fost revăzută structura tezaurului de la Arsura, jud. Vaslui, aflat în Patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României din București, au fost identificate unele piese din colecțiile Muzeului Național de Istorie a Moldovei de la Iași, Bârlad și de la Muzeul Județean din Vaslui.

Lucrarea a fost structurată în șase capitole, unele însoțite de mai multe subcapitole. Ordinea prezentării este cea clasică în numismatică: emisiunile de aur, apoi cele de argint și, la urmă, cele din metal comun.

Capitolul I este dedicat istoricului cercetării temei, fiind evidențiate principalele etape și studii dedicate monedelor otomane care au circulat în Moldova Medievală. În capitolul al II-lea este prezentată evoluția sistemului monetar otoman de la primii mangâri emiși în timpul întemeietorului Imperiului Otoman - Osman și până la începutul secolului XVI. Capitolul III analizează monedele de aur (altânii), fiind prezentată tipologia și cronologia acestor emisiuni, analiza etapelor de pătrundere și circulație a altânilor în Moldova istorică și repertoriul descoperirilor. Următorul capitol a fost consacrat monedelor otomane de argint (asprilor și dirhemilor). Şi de data aceasta sunt prezentate tipurile de aspri și cronologia acestora, cunoscută deja sau propusă de autoare, fiind expusă separate pentru fiecare sultan: Selim I, Süleyman I, Selim II, Murad III și Mehmed III. Au fost evidențiate câteva etape distincte de pătrundere a asprilor pe piața Ţării Moldovei în funcție și de evenimentele militare și politice din regiune. Repertoriul emisiunilor de argint cuprinde emisiuni izolate de aspri și dirhemi, precum și tezaure cu astfel de monede. Capitolul V este dedicat monedelor otomane de cupru, falsurilor și imitațiilor de argint după acestea. Studiul a demonstrat existența unei producții locale de falsuri și  imitații după asprii otomani. A fost prezentat și catalogul descoperirilor cu astfel de piese din Moldova.

Ultimul capitol este consacrat analizei rolului monedei otomane în economia Moldovei în secolul al XVI-lea.


 

 


Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.







#Exponatul Lunii

Muzeul Național de Istorie a Moldovei colecţionează, conservă, cercetează și expune, în scopul cunoașterii și educării, mărturii materiale legate de istoria Basarabiei. Colecțiile muzeale se îmbogățesc permanent prin achiziții, donații și cercetări arheologice. În prima jumătate a anului 2018, patrimoniul muzeal s-a completat cu noi bunuri materiale, legate de istoria nobilimii din Basarabia. În urma investigațiilor pe teren, întreprinse în satul Brânzeni, raionul Edineț, au fost procurate cinci piese de mobilier, care au aparținut lui Vasile Stroescu: un dulap, o canapea, o comodă, un scaun și o oglindă de perete. Piesele au fost achiziționate de la Elizaveta Gureu, nepoata lui Gheorghe Tincu, care a lucrat în calitate de administrator al moșiei Brânzeni, proprietate a familiei Stroescu...

Citeşte mai multe >>

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2020 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu