EN RO
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Mod citire















#Exponatul Lunii

Exponatul reprezintă o amforă unicat, descoperită în anul 1984 în așezarea Șuri I (satul Șuri, r-nul Drochia) fiind atribuită culturii arheologice Cucuteni-Tripolie (mil. V-IV a. Chr.). Pentru prima dată, amforele cu ornament „facial" apar în complexele ceramice din perioada de înflorire a civilizației Cucuteni-Tripolie (începutul mileniului IV a.Chr.) fiind prezente până la dispariția acestei culturi (ultimul sfert al mileniului IV a.Chr.).

Acest tip de amforă este cunoscut în literatura de specialitate și ca: „urnă facială", amforă cu ornament de tip „chip de bufniță", amforă cu ornament „facial" sau „amforă facială". Denumirea se datorează atât ornamentului specific cât și formei tronconice sau rotunjite a corpului. Decorul de pe vas a fost interpretat ca fiind capul unei bufnițe (cercurile mari de pe laturile mânerelor ar reprezenta ochii, iar mânerele - ciocul). Cu aceeași probabilitate, decorul poate prezenta imagini ale unor creaturi mitologice cu două sau cu patru fețe, de caracter antropomorf, zoomorf sau ornitomorf, specifice panteonului culturii Cucuteni-Tripolie.

Originea amforelor cu ornament „facial" poate fi găsită în vasele antropomorfe cu două fețe și corp rotunjit, prevăzute cu două sau patru mânere, care redau două figuri feminine statuare, amplasate spate la spate. Se consideră că ele reprezintă principala zeitate feminină a panteonului Cucuteni-Tripolie - Zeița Mamă sau Zeița Universului, imaginată în două ipostaze diferite.

Prin formă și ornamentică, amfora facială reflectă credințele și viziunile predominante ale comunităților umane din toate timpurile privind structura Universului, reprezintă un adevărat poem mitologic despre originile Omului și al Pământului, idei/concepte ce se desfășoară în adevărate dimensiuni cosmice. Ornamentul stilizat antropo- și zoomorf de pe vas, desfășurat în două sau trei niveluri pe verticală și pe compartimentat în patru orizonturi, reprezintă Spațiului Cosmic, Centrul și părțile lumii cu Muntele Cosmic, Pământul și Cerul, Arborele Vieții, Soarele și Luna în diferitele ei faze etc. În spațiul ornamental al amforei sunt incluși, prin imagini, cei care îl locuiesc: animale, păsări sau simbolurile acestora. Cea mai importantă zonă ornamentală de pe amforă este spațiul dintre mânere. Ornamentul vasului reflectă una dintre cele mai semnificative teme ale credințelor comunităților culturii Cucuteni-Tripolie - tema legăturii indisolubile dintre Pământ și Cer.


Tur Virtual

 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 

Publicaţii Biblioteca „Tyragetia"

Moneda otomană în Moldova în perioada 1512-1603

Moneda otomană în Moldova în perioada 1512-1603

Biblioteca “Tyragetia” XXIV, Chișinău, 2013. 191 p.

Monografia este dedicată analizei particularităților de pătrundere și de circulație a monedelor otomane în Moldova istorică în perioada anilor 1512-1603. Studiul vizează perioada de intensificare a dependenței față de Poarta otomană (1512) și cea de instaurare a suzeranității otomane (1538) și durează până în primii ani ai secolului XVII când în urma devalorizării masive a asprului otoman, se reduce substanțial volumul emisiunilor otomane pe piața Ţărilor Române.

Baza izvoristică a lucrării o reprezintă monedele otomane din perioada anilor 1512-1603 descoperite pe teritoriul Moldovei medievale, excepție făcând materialele din regiunile aflate sub jurisdicție otomană directă, cum ar fi cazul Cetății Albe sau al Tighinei. Este utilizat materialul numismatic otoman semnalat de către specialiști până în anul 2007, inclusiv un șir de descoperiri mai vechi, reexaminate din punctul de vedere al științei contemporane, precum și cercetările personale asupra unor tezaure și descoperiri izolate inedite. Cele mai multe materiale analizate și incluse în repertoriul studiului provin din colecțiile publice din Chișinău: Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Muzeul de Arheologie al Institutului de Arheologie și Etnografie al Academiei de Ştiințe din Republica Moldova și Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. Au fost incluse, de asemenea, tezaure și emisiuni otomane aflate în colecții din România, care au fost prelucrate sau verificate de autoare datorită amabilității și bunăvoinței unor conducători de instituții și conservatori. Au fost utilizate materiale inedite din colecția Cabinetului Numismatic al Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan", a fost revăzută structura tezaurului de la Arsura, jud. Vaslui, aflat în Patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României din București, au fost identificate unele piese din colecțiile Muzeului Național de Istorie a Moldovei de la Iași, Bârlad și de la Muzeul Județean din Vaslui.

Lucrarea a fost structurată în șase capitole, unele însoțite de mai multe subcapitole. Ordinea prezentării este cea clasică în numismatică: emisiunile de aur, apoi cele de argint și, la urmă, cele din metal comun.

Capitolul I este dedicat istoricului cercetării temei, fiind evidențiate principalele etape și studii dedicate monedelor otomane care au circulat în Moldova Medievală. În capitolul al II-lea este prezentată evoluția sistemului monetar otoman de la primii mangâri emiși în timpul întemeietorului Imperiului Otoman - Osman și până la începutul secolului XVI. Capitolul III analizează monedele de aur (altânii), fiind prezentată tipologia și cronologia acestor emisiuni, analiza etapelor de pătrundere și circulație a altânilor în Moldova istorică și repertoriul descoperirilor. Următorul capitol a fost consacrat monedelor otomane de argint (asprilor și dirhemilor). Şi de data aceasta sunt prezentate tipurile de aspri și cronologia acestora, cunoscută deja sau propusă de autoare, fiind expusă separate pentru fiecare sultan: Selim I, Süleyman I, Selim II, Murad III și Mehmed III. Au fost evidențiate câteva etape distincte de pătrundere a asprilor pe piața Ţării Moldovei în funcție și de evenimentele militare și politice din regiune. Repertoriul emisiunilor de argint cuprinde emisiuni izolate de aspri și dirhemi, precum și tezaure cu astfel de monede. Capitolul V este dedicat monedelor otomane de cupru, falsurilor și imitațiilor de argint după acestea. Studiul a demonstrat existența unei producții locale de falsuri și  imitații după asprii otomani. A fost prezentat și catalogul descoperirilor cu astfel de piese din Moldova.

Ultimul capitol este consacrat analizei rolului monedei otomane în economia Moldovei în secolul al XVI-lea.


 

 


Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.







#Exponatul Lunii

Exponatul reprezintă o amforă unicat, descoperită în anul 1984 în așezarea Șuri I (satul Șuri, r-nul Drochia) fiind atribuită culturii arheologice Cucuteni-Tripolie (mil. V-IV a. Chr.). Pentru prima dată, amforele cu ornament „facial" apar în complexele ceramice din perioada de înflorire a civilizației Cucuteni-Tripolie (începutul mileniului IV a.Chr.) fiind prezente până la dispariția acestei culturi (ultimul sfert al mileniului IV a.Chr.). Acest tip de amforă este cunoscut în literatura de specialitate și ca: „urnă facială", amforă cu ornament de tip „chip de bufniță", amforă cu ornament „facial" sau „amforă facială". Denumirea se datorează atât ornamentului specific cât și formei tronconice sau rotunjite a corpului. Decorul de pe vas a fost interpretat ca fiind capul unei bufnițe (cercurile mari de pe laturile mânerelor ar reprezenta ochii, iar mânerele - ciocul). Cu aceeași probabilitate, decorul poate prezenta imagini ale unor creaturi mitologice cu două sau cu patru fețe, de caracter antropomorf, zoomorf sau ornitomorf, specifice panteonului culturii Cucuteni-Tripolie...

Citeşte mai multe >>































__________________________________________

Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2021 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2021 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu