EN RO















#Exponatul Lunii

Istoria argintăriei are o vechime de peste 5000 de ani, dar abia în mileniul III î.Ch. s-au realizat primele obiecte din argint lucrat, în Mesopotamia și Anatolia. De acolo, arta lucrării argintului s-a răspândit spre vest, în Persia și spre est, în Europa, unde în vremea antihității romane și grecești atinsese deja un nivel înalt de sofisticare. Multe din tehnicile uzitate atunci - cum ar fi turnarea, imprimarea în relief și gravarea - sunt folosite până astăzi.

Muzeul Național de Istorie a Moldovei deține o colecție spectaculoasă de argintărie, care oglindește într-un mod specific nota cotidană a societății secolelor XVIII-XX. Gama tipologică a obiectelor ce compun colecția cuprinde atât piese de orfevrărie laică, cât și religioasă: fructiere, bomboniere, seturi de tacâmuri, seturi de preparat şi de servit ceai și cafea, solniţe, poșete, tabachere și port-țigarete, candelabre, dar și ferecături de icoane, potire, cruci pectorale, sfeșnice etc.

Se impun prin calitate și exuberanță piesele produse de către renumitele centre de orfevrărie, cum ar fi cele purtând marca Fabergé, Hlebnikov, Sazicov din Rusia, Elkington din Anglia, Christofle din Franța sau Norblin și Fraget din Polonia. Emblematic pentru colecția de orfevrărie a muzeului este ceainicul cu suport și spirtieră, realizat în atelierul Christofle din Franța.

Atelierul Christofle a fost fondat la Paris, în anul 1830, de către Charles Christofle. Fiind Furnizor al Împăratului Napoleon III al Franței, al Împăratului Mexicului și al Țarului Rusiei, atelierul Christofle a creat piese decorative, dar și de uz casnic de o rară frumusețe. Atelierul s-a bucurat și de aprecierea Casei Regale a României, care i-a oferit brevetul de Furnizor. În anul 1842, Charles Christofle a cumpărat patentul electrotip, o tehnică care reprezenta învelirea unei baze metalice - la început din cupru, apoi din nichel - cu argint. Anume această tehnică i-a permis producerea în serie a seturilor de ceai argintate, foarte populare la acea epocă. Ceaiul, introdus în Europa în 1610 de Compania pentru Indiile de Est, era o marfă scumpă, care a câștigat popularitate treptat. Cele mai vechi ceainice păstrate, datând cu anii 1670, erau mici. Pe măsură ce ceaiul a câștigat popularitate, au început să fie produse ceainice de dimensiuni mai mari, a căror formă urma moda timpului.

Conform cataloagelor firmei Christofle, modelul etalat a fost lansat în anul 1868 și fascinează prin eleganța și rafinamentul executării. Ceainicul are o structură complexă, articulată, alcătuită dintr-un recipient piriform, cu suprafața ornamentată în tehnica guilloché, bazată pe modele în stilul Louis XVI, de la sfârşitul anilor 1780. Baza și partea superioară este decorată cu frize de lalele înscrise în lambrechini, iar pe centru este gravat un ecuson încadrat intr-un chenar ajurat, dublu. Are țurțure, toartă rebatabilă, în coș, izolată cu inele triple și capac cu buton. Pe recipient sunt fixate două nituri pentru așezarea lui pe stativ. În mijlocul stativului este așezată spirtiera cu mâner drept și dispozitiv de ridicare a fitilului. Piesa este marcată cu poansonul firmei Christofle și este confecționată din alpacă argintată.

Ceainicul cu suport și spirtieră, realizat în atelierul Cristofle, îmbină armonios raportul dintre obiectul unicat și seria mare industrială.

Dimensiuni: H.: 43 cm; LA.: 24 cm.

Tur Virtual




Muzeu. Muzeificarea patrimoniului cultural imobil

Muzeu. Muzeificarea patrimoniului cultural imobil

Biblioteca „Tyragetia” XXXIV, Chișinău, 2021

Muzeul este una dintre cele mai vechi instituții de cultură. De-a lungul timpului, au avut loc numeroase modificări ale conceptului de muzeu, instituția fiind abordată din multiple puncte de vedere. Astăzi conceptul de muzeu este supus unor dezbateri de amploare în lumea profesioniștilor de muzeu. Sunt propuse noi abordări și interpretări, legate de misiunea și viziunea muzeului, apar noi modele de instituții muzeale. Muzeul devine o instituție culturală indispensabilă societății contemporane, care păstrează și valorifică patrimoniul. Valorificarea este un mod universal de păstrare a moștenirii culturale, contribuind la toleranță și coeziune în societate. Nivelul de valorificare a patrimoniului determină și nivelul de dezvoltare a societății. O valorificare eficientă a patrimoniului se face prin muzeificare. Muzeificarea conduce la promovarea monumentelor, la utilizarea lor cu succes în scop educațional, la studierea complexă, la abordarea interdisciplinară și amplificarea procesului de cunoaștere și conștientizare a necesității protejării lor. Păstrarea și valorificarea optimă a moștenirii culturale prin muzeificare, în scopul dezvoltării durabile a societății, al dezvoltării spirituale a omului, este subiectul cărții. Abordarea acestui subiect pornește de la convingerea că o asemenea cercetare este necesară și poate fi utilă. Muzeificarea este abordată ca instrument de protejare și valorificare a patrimoniului imobil. Prin această lucrare, este prezentată o pagină importantă din istoria culturii naționale cu privire la muzeu și muzeificare, patrimoniu și patrimonializare, Tematica abordată se încadrează, credem noi, în muzeologie, patrimoniologie, domenii complexe, dar importante pentru cultura națională. Muzeificarea este un proces complex, care constă în transformarea patrimoniului cultural și natural în obiective muzeale, cu scopul de păstrare maximală, de identificare a valorii lor istorico-culturale, științifice, artistice și de promovare. Muzeificarea este abordată ca o modalitate optimală de protejare și retransmitere a experienței socio-culturale prin valorificarea caselor memoriale, a monumentelor arheologice, a monumentelor de cult, a complexelor literar-memoriale. Procesul de muzeificare în Republica Moldova este prezentat, în lucrare, în dinamică istorică, cu diversele forme în care s-a manifestat - și ca activitate muzeală, modalitate de păstrare și valorificare a monumentelor istorice, și ca un factor important în dezvoltarea sistemului muzeal și al muzeografiei, în general. Lucrarea cuprinde trei capitole cu o bază documentară și bibliografică complexă.

CUPRINS

Prefaţă (Liliana Condraticova)

O carte despre muzeu și muzeificare (Ioan Opriș)

Argument

I. INSTITUȚIA MUZEALĂ. PROFESIONALIZAREA SECTORULUI MUZEOGRAFIC

I.1. Despre muzeu
I.2. Organizații naționale și internaționale - instrumente importante în formarea comunității profesionale
I.3. Pregătirea profesională a muzeografilor
I.4. Presa de specialitate în sistemul comunicării profesionale
I.5. Standardele profesionalizării: Codul de etică
I.6. Acreditarea muzeelor - o nouă etapă în profesionalizarea sectorului muzeografic

II. MUZEUL ȘI MONUMENTELE ISTORICE ÎN SISTEMUL INSTITUȚIONAL ȘI LEGISLATIV

II.1. Structurile instituționale dedicate muzeului
II.2. Instituția muzeală. Aspecte legislative
II.3. Muzeul contemporan: între tradiție și modernitate
II.4. Patrimoniu și patrimonializare
II.5. Monumentele istorice în sistemul instituțional
II.6. Construcția legislativă privind monumentele istorice

III. MUZEIFICAREA PATRIMONIULUI IMOBIL

III.1. Gramatica muzeificării moștenirii culturale
III.2. Muzeificarea caselor memoriale
III.3. Muzeul și biserica: probleme de muzeificare
III.4. Arheologia și procesul de muzeificare
III.5. Muzeificarea cetăților medievale
III.6. Muzeificarea siturilor istorice

ÎNCHEIERE

Bibliografie

Lista abrevierilor

Abstract

Резюме

Anexe

Indice de nume proprii

Indice de muzee

Indice de monumente istorice



 

 

Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
18 mai 2022 – 31 decembrie 2022
 
Peste 2500 de piese din metale prețioase de o deosebită valoare istorică, artistică și simbolică
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.







#Exponatul Lunii

Istoria argintăriei are o vechime de peste 5000 de ani, dar abia în mileniul III î.Ch. s-au realizat primele obiecte din argint lucrat, în Mesopotamia și Anatolia. De acolo, arta lucrării argintului s-a răspândit spre vest, în Persia și spre est, în Europa, unde în vremea antihității romane și grecești atinsese deja un nivel înalt de sofisticare. Multe din tehnicile uzitate atunci - cum ar fi turnarea, imprimarea în relief și gravarea - sunt folosite până astăzi...

Citeşte mai multe >>

































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC