#Exponatul Lunii

În lumea ebluisantă a pietrelor prețioase și a metalelor nobile există unii bijutieri care s-au detașat evident, reușind, prin arta lor, să armonizeze perfect eleganța discretă cu rafinamentul absolut, geniul cu designul, sofisticarea cu splendoarea eternă și inubliabilă.

Numele Fabergè - emblemă a originalității creațiilor unei Case devenite celebre - a scris istorie în lumea bijuteriilor și a artelor decorative. Talentul de-a reuni bijuteria, designul artistic și utilitatea în objets de lux și objets de fantesie a suscitat mereu o veritabilă fascinație. Confecționate din aur, argint, email și pietre prețioase, piesele realizate în atelierele Fabergé sunt dovada unei virtuozități ieșite din comun, distingându-se prin grija pentru detalii și perfecta asociere a materialelor. Chiar și piesele inspirate din vocabularul stilurilor anterioare poartă marca unei inconfundabile originalități.

Muzeul Național de Istorie a Moldovei tezaurizează un spectaculos căuș, realizat în atelierele Casei Fabergé, la începutul secolului al XX-lea.

Căușul Fabergé reprezintă un melanj curios între „stilul rus" și stilul „modern". Este realizat din argint masiv, cu cupa circulară, aurită pe interior. Toarta supraînălțată, stilizată (tip cârlig), decorată cu motive vegetale, inele triple și perle de argint. Buza este împodobită cu un brâu lat, alcătuit din medalioane dreptunghiulare, ornamentate cu bucle spiralate și solzi stilizați, dispuse alternativ. Recipientul este susținut de patru piciorușe semisferice. În registrul central, sunt gravate inscripțiile: Eugenie von Platonow/St.Petersburg și ТОРГОВЫЙ ДОМЪ „АЛЕКСАНДРЪ"/1863/15/10/1913.

În urma cercetărilor presupunem că acest căuș a fost realizat la comanda negustorului de ghilda întâi, Alexander Trauberg, proprietarul Casei de Comerț „АЛЕКСАНДРЪ", de pe Bulevardul Nevsky 11, Sankt-Petersburg, cu ocazia aniversării a 50 de ani de la fondarea firmei sale.

Însemnele de marcaj, poansonate pe exteriorul bazei: sigla K. ФАБЕРЖЕ, surmontată de stema Imperiului Rus, un profil feminin, văzut din dreapta, cu kokoshnik, în chenar oval, însoțită de litera majusculă Δ ( delta) din alfabetul grecesc și titlul argintului 88, certifică realizarea piesei de filiala moscovită a Casei Fabergé.

Creațiile cu șarm hipnotic realizate de Casa Fabergé au devenit idealul estetic al unei epoci, simboluri ale exuberanței și rafinamentului, create de un bijutier al regilor și un rege al bijuteriilor.

Tur Virtual

Publicaţii

Biblioteca „Tyragetia"

Elena Ploșnița

Muzeu. Tradiționalism și modernitate

Biblioteca „Tyragetia” XXXVII, Chișinău, 2022, 210 p. ISBN 978-9975-80-903-0; 978-9975-166-26-3.

Cartea Muzeu. Tradiționalism și modernitate, semnată de cercetătoarea Elena Ploșnița, doctor habilitat în științe istorice, reprezintă o reflecție teoretică asupra a ceea ce semnifică instituția muzeală aflată azi între tradiționalism și modernitate. Sunt tratate subiecte concrete, care configurează muzeul și activitățile sale, desfășurate între tradiție și modernitate. Autoarea propune o sistematizare și o analiză minuțioasă a celor mai recente realizări în muzeografia moldovenească, urmărind atât procesele tradiționale, cât și cele inovative în evoluția muzeului contemporan ca instituție publică.

Lucrarea este centrată pe problemele instituției muzeale din Republica Moldova, pe evoluția instituției în ultimii 30 de ani în dimensiunea dintre tradiționalism și modernitate. Sunt punctate principalele repere ale evoluției, cu mulțimea de semnificații, contradicții, schimbări, care au marcat această evoluție. Pentru a sugera o imagine completă asupra problemei, autoarea elucidează și analizează în profunzime cele mai recente realizări obținute în muzeografia moldovenească pe trei direcții concrete, având în vedere specificul funcționării unei instituții muzeale: patrimoniu, expoziție, comunicare. Cartea poate trezi interesul specialiștilor, pentru că abordează - pentru întâia oară într-o sinteză - problemele tradiționalismului și modernității în sistemul muzeal din Republica Moldova.

Monografia vine ca un argument în susținerea motivațiilor de reformare și modernizare a instituției muzeale tradiționale din Republica Moldova și sperăm că îi va ajuta pe specialiștii din domeniul muzeal în procesul de reformare și modernizare internă și externă a instituției. Muzeul contemporan din Republica Moldova rămâne a fi unul tradițional, conceput și astăzi ca o instituție convențională, dar el poate deveni modern doar prin reformare și reorganizare, prin formularea unei misiuni clare și a unor obiective concrete, prin gestionarea eficientă a fondurilor, prin atragerea vizitatorilor, prin elaborarea și implementarea unor proiecte naționale și internaționale.

Cuprins

Prefață

1. PATRIMONIU MUZEAL. ASPECTE TEORETICE ȘI PRACTICE

1.1. Coordonate privind administrarea patrimoniului muzeal
1.2. Evidența științifică a bunurilor culturale de muzeu
1.3. Cercetarea și clasarea patrimoniului muzeal
1.4. Digitizarea colecțiilor muzeale
1.5. Valoarea nominală a bunului cultural muzeal

2. EXPOZIȚIA MUZEALĂ: ABORDĂRI

2.1. Conceptul de expoziție muzeală
2.2. Expoziția muzeală: tipologie și metode de organizare
2.3. Expoziția permanentă - o necesitate tradițională sau o bagatelă modernă?
2.4. Expoziția muzeală și tehnologiile informaționale

3. PUBLICUL ÎN MUZEU/DE MUZEU: COMUNICARE ȘI EDUCAȚIE

3.1. Relațiile publice/relația muzeului cu publicul
3.2. Comunicarea muzeală tradițională și modernă
3.3. Educația în muzeul contemporan
3.4. Cunoașterea publicului - un imperativ al modernității

CONSIDERAȚII FINALE

Bibliografie
Lista abrevierilor
Summary
Резюме
Anexe
Indice de nume proprii
Indice de muzee