#Exponatul Lunii

Este un trofeu sportiv obţinut la un concurs interşcolar, organizat de comisia sportivă de oină între instituţiile şcolare din Basarabia interbelică. Nu cunoaştem instituţiile şcolare participante la acest concurs, nici locul organizării, ştim doar că unul dintre învingători s-a ales cu premiul II şi că evenimentul a avut loc pe 13 mai 1934. Pe această cale aflăm despre existenţa, la nivel şcolar, a diferitor competiţii sportive organizate de către instituţiile şcolare, printre care şi jocul de oină. Oina este un sport frumos şi complex, care dezvoltă fizicul şi spiritul, curajul şi dorinţa de perfecţionare. Oina este o comoară a poporului român, care trebuie păstrată cu sfinţenie şi transmisă viitoarelor generaţii.

Pentru naţiunea română jocul de oină sau hoina este considerat un joc sportiv naţional, având o vechime de cel puţin şase secole. Jocul de oină este practicat continuu, cel puţin din secolul al XIV-lea, conform cronicilor şi hrisoavelor timpului, fiind menţionat prima dată documentar la 1364, în timpul domniei lui Vlaicu Vodă. Jocul solicită calităţi sportive complexe (viteză bună de alergare, reflexe rapide în mişcările de autoapărare faţă de loviturile mingii, precizie în aruncarea şi lovirea mingii cu un baston sau bâtă). Oina este un sport care ne identifică în aceeaşi măsură ca şi lupta naţională, trânta. Jocul devine atractiv printre tinerii de la sate, pătrunde în programa şcolară prin intermediul lecţiilor de educaţie fizică. Prin Reforma Învăţământului de la 1898, precum şi prin alte decizii ministeriale, ministrul învăţământului, Spiru Haret, introduce practicarea obligatorie a oinei în şcolile de toate gradele, totodată decide organizarea anuală a concursurilor şcolare de oină.

La 9 mai 1899, la Bucureşti, a fost organizat primul campionat naţional de oină, echipele fiind formate din liceeni. Învingătoare a fost echipa Liceului Nicolae Bălcescu din Brăila.

În 1912 este creată Federaţia Societăţii Sportive din România (FSSR) cu sediul la Bucureşti în componenţa căreia intrau 13 comisii sportive, printre care şi comisia de oină.

Odată cu Unirea de la 1918, are loc reorganizarea FSSR, în 1923, cu includerea în componenţa ei a celorlalte comisii sportive de oină din Transilvania, Bucovina şi Basarabia.

În 1932 este înfiinţată Federaţia Română de oină.

Click aici pentru Turul Virtual al Muzeului

Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei

Publicaţii

Biblioteca „Tyragetia"

Ion Tentiuc

Populaţia din Moldova Centrală în secolele X-XIII

Biblioteca „Tyragetia” XXVIII, Chişinău, 2017, 323 p.

Monografia reprezintă o importantă sinteză a proceselor istorice, social-economice, politice, demografice şi culturale din perioada apariţiei primelor formaţiuni prestatale şi statale de nivel regional ale populaţiei româneşti din spaţiul carpato-nistrean în secolele X-XIII. Lucrarea este realizată în baza cercetării temeinice a surselor documentare arheologice şi scrise (bizantine, scandinave, arabe şi vechi ruseşti), a abordării critice a conceptelor istorico-arheologice referitor la populaţia din zona de silvostepă a arealului est-carpatic. Deopotrivă cu investigarea topo-planigrafică a aşezărilor, structurilor fortificate şi a complexelor de locuire şi funerare, lucrarea tratează sistemic şi integrator ocupaţiile de bază - agricultura, creşterea animalelor şi meşteşugurile, dintre care se distinge, prin amploare, dinamism şi importanţă economică, metalurgia fierului. Sunt analizate plenar fenomenele ce ţin de dezvoltarea comerţului de tranzit şi a circulaţiei monetare. Prezenţa depozitelor de unelte şi arme, a tezaurelor de argintărie cu monede şi podoabe islamice şi bizantine, creşterea numărului şi a diversităţii tipurilor de arme din fier, sunt puse în legătură cu pătrunderea şi staţionarea în regiune a scandinavilor, deopotrivă meşteri, oşteni şi negustori, care tranzitează spaţiul dinspre Marea Baltică spre Marea Neagră pe vechile trasee comerciale fluviale, atraşi de fastul şi bogăţia marilor centre economice, politice şi culturale ale timpului - Constantinopolul bizantin şi Bagdadul califatului musulman.

CUPRINS

INTRODUCERE

Capitolul I. ISTORIOGRAFIA

1.1. Istoriografia sovietică

1.2. Istoriografia românească

Capitolul II. AŞEZĂRILE, LOCUINŢELE ŞI ANEXELE GOSPODĂREŞTI

2.1. Topografia, planigrafia şi stratigrafia aşezărilor

2.2. Caracteristica locuinţelor

2.3. Anexele gospodăreşti (vetre, cuptoare, gropi auxiliare)

Capitolul III. OCUPAŢIILE DE BAZĂ

3.1. Agricultura şi creşterea animalelor

3.1.1. Agricultura
3.1.2. Creşterea animalelor

3.2. Meşteşugurile şi îndeletnicirile auxiliare

3.2.1. Metalurgia
3.2.1.1. Dobândirea minerului de fier
3.2.1.2. Instalaţiile şi resturile activităţii metalurgice

3.2.2. Fierăria

3.2.2.1. Uneltele de fierărie
3.2.2.2. Produsele din fier

3.2.3. Prelucrarea aramei şi a bronzului

3.2.3.1. Formele şi vasele de turnat metal
3.2.3.2. Piesele din metal colorat

3.2.4. Olăritul

3.2.4.1. Tehnologia confecţionării ceramicii
3.2.4.2. Instalaţii de ars ceramică
3.2.4.3. Forme ceramice

3.2.5. Alte meşteşuguri (prelucrarea lemnului, pietrei, pielii, osului, fibrelor).
3.2.6. Îndeletnicirile auxiliare (vânătoarea, pescuitul, culesul)

3.3. Comerţul şi circulaţia monetară

3.3.1. Ceramica de import
3.3.2. Articole din sticlă şi pastă sticloasă
3.3.3. Monedele şi circulaţia monetară

3.3.3.1. Moneda islamică
3.3.3.2. Moneda bizantină
3.3.3.3. Moneda europeană

IV. VIAŢA SPIRITUALĂ, RITUL ŞI RITUALUL FUNERAR

4.1. Viaţa spirituală

4.1.1. Semne alfabetiforme
4.1.2. Mărturii de spiritualitate creştină
4.1.3. Biserici creştine

4.2. Ritul şi ritualul funerar

4.2.1. Ritul funerar
4.2.2. Ritualul funerar
4.2.3. Problema mormintelor distruse. Practicile păgâne
4.2.4. Inventarul complexelor funerare

V. FORMELE DE ORGANIZARE SOCIAL-POLITICĂ ŞI RELAŢIILE AUTOHTONILOR CU LUMEA BIZANTINĂ, SLAVĂ ŞI TURANICĂ

5.1. Formele de organizare social-politică

5.2. Romanitatea est-carpatică şi Bizanţul

5.3. Românii de la est de Carpaţi şi contactele lor cu slavii tardivi

5.4. Relaţiile autohtonilor cu turanicii

CONCLUZII

Bibliografie

Abstract

List of illustrations

Anexe

- Repertoriul fortificaţiilor din secolele X-XIII în spaţiul carpato-nistrean

- Repertoriul necropolelor şi a mormintelor izolate din secolele X-XIII în spaţiul carpato-nistrean

- Figuri