#Exponatul Lunii

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.

Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii.

Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia.
Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.

Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu.
La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.

Tur Virtual

Publicaţii

Biblioteca „Tyragetia"

Studii de muzeologie (II)

Biblioteca „Tyragetia” XXIII, Chișinău, 2013. 228 p. ISBN 978-9975-80-765-4; 978-9975-80-766-1.

La sfârșitul lunii decembrie 2013 a fost lansat la sediul Muzeului Național de Istorie a Moldovei volumul Studii de muzeologie, II în contextul altor manifestări științifice și culturale prin care prestigioasa instituție a omagiat actul apariției sale din 21 decembrie 1983.

Din caseta tehnică aflăm că volumul a apărut în seria Biblioteca „Tyragetia" XXIII, coordonatorii seriei fiind dr. hab. Eugen Sava și dr. Aurel Zanoci, responsabil de ediție dr. hab. Elena Ploșnița. Prezentarea grafică aparține lui Ivan Litsiuk și Mihai Sava, autorul fotografiilor este Iurie Foca, redacția a fost asigurată de Vlad Pohilă și Mariana Balan. Tiparul a fost executat la Bons Offices, pe hârtie de calitate, format 17x25.

Încadrat între cele două coperți color, maro, prima reprezentând stema muzeului, a doua cuprinde extrase din recenziile asupra volumului, autori fiind dr. hab. Ion Niculiță și dr. Valentina Ursu, cuprinsul lucrării reunește anumite contribuții științifice în domeniul muzeologiei din țară și de peste hotare

Debutând cu o scurtă prefață, semnată de dr. hab. E. Sava, volumul are ca punct de plecare Propunerea de politică publică privind modernizarea și eficientizarea activității muzeelor. În aprilie 2012, Ministerul Culturii al Republicii Moldova a creat un Grup de lucru care a elaborat proiectul Politici publice privind eficientizarea activității muzeelor din subordinea ministerului. Proiectul, după dezbateri publice, în iulie 2013 a fost aprobat de Comitetul Interministerial pentru Planificarea Strategică de pe lângă Cancelaria de Stat. Începând cu 2014 două opțiuni ale proiectului urmează a fi realizate. Este vorba de Opțiunea nr.2 - Managementul bazat pe performanțe și dezvoltarea componentelor antreprenoriale și educaționale ale muzeelor și Opțiunea nr.3 - Acreditarea managementului colecțiilor și finanțarea proiectelor de dezvoltare a colecțiilor.

Girul valoric al acestui volum este dat de probitatea științifică a semnatarilor. Printre ei nominalizăm numele patriarhului muzeologiei din România contemporană - prof. dr. Ioan Opriș, care prezintă un studiu intitulat Realități și orizonturi muzeografice, autorul reușind cu succes să motiveze realitățile muzeologiei contemporane din România și să argumenteze perspectiva evoluției instituției muzeale.

Surprinde prin bogăția informațiilor studiul semnat de Aurelia Cornețchi și intitulat Noaptea muzeelor - un concept salutar. Autorul consideră că fenomenul cultural Noaptea muzeelor a „revoluționarizat instituția muzeală, are un impact extraordinar asupra publicului larg și este un fenomen în plină ascensiune"

Studiul semnat de Lucia Marinescu-Tonu pune în discuție probleme de pedagogie de patrimoniu, care implementată poate contribui la dezvoltarea economică, la asigurarea unei coeziuni sociale și cetățenie activă.

Dr. hab. Elena Ploșnița în Patrimoniul muzeal - câteva piste de reflecție și acțiune sugerează ideea necesității dezvoltării patrimoniului instituțiilor muzeale pe baza unor concepții științifice adecvate, iar dezvoltarea însăși a muzeului pornind de la un management bazat pe politici de marketing și pe tehnologiile informaționale.

Studiu semnat de Adelaida Chiroșca recuperează perspectiva de prezentare a unei interesante colecții - Matrice sigilare din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei.

Iurii Piatnițki dedică un studiu amănunt personalității lui Mihail Mihailovici Savostin, cunoscut colecționar rus de la sfârșitul secolului XIX - începutul secolului XX.

Ann Nicholls propune cititorului o prezentare a Academiei Europene a Muzeelor - scopul fiind atragerea muzeografilor și instituțiilor muzeale din Republica Moldova în activitatea acestei instituții, întemeiată de muzeologi europeni la a 10-a aniversare de la decesul regretatului muzeolog Kenneth Hudson, cu sediul în Olanda. Academia are drept scop stimularea gândirii muzeologice, susținerea cercetării în domeniul muzeologiei, a ideilor de pionierat din practica muzeologică etc.

Conceput unitar volumul Studii de muzeologie incintă și înștiințează în același timp, utilitatea apariției lui fiind de netăgăduit. Scrisă într-un stil clar și sobru, se va impune cu siguranță între lucrările specifice genului.

Are un tiraj onorabil în actualele condiții. Esențial este ca acest volum să nu lipsească din bibliotecile de specialitate și din cele publice.

Recomandăm cu căldură acest volum de studii ce se înscrie pe linia tradiției cercetărilor muzeologice ale Muzeului Național de Istorie a Moldovei.

Dr. hab. Elena Ploșnița