#Exponatul Lunii

Părțile principale ale aparatului cuprind carcasa, burduful, obiectivul și sistemul de vizare. Carcasa este alcătuită din două cadre de lemn de nuc lăcuit, unite printr-un burduf pliabil din material textil negru, care permite extensia necesară pentru focalizare. Pe panoul frontal se află obiectivul anastigmat Agfa, montat într-un obturator de tip Compur, produs de F. Deckel din München. Dispune de un vizor pliabil tip „brilliant" pentru orientare portret și peisaj. Utilizează plăci fotografice din sticlă acoperite cu un strat de emulsie fotografică, montate în casete de lemn de nuc, cu dimensiunea cadrului de 9x12 cm.
Modelul din lemn de nuc, considerat vârful de gamă „Agfa Isolar Luxus", a fost proiectat de fabrica A.H. Rietzschel din München, preluată de AGFA în 1925 și care a continuat producerea acestui tip de aparat sub numele propriu până la sfârșitul anilor `20 ai sec. XX.
Piesa a fost restaurată de Mihail Culașco, Secția Restaurare MNIM.
Scurt istoric al aparatului fotografic
Istoria aparatului de fotografiat numără 200 de ani, timp în care acesta a evoluat, de la camera obscură până la dispozitivul digital de astăzi. Momentele importante de-a lungul parcursului istoric includ: prima fotografie permanentă realizată în 1826 de fizicianul francez Joseph Nicéphore Niépce, folosind o cutie de lemn și o placă acoperită cu bitum de Iudeea; inventarea primului procedeu fotografic - dagherotipia - în anul 1839 de către francezul Louis Daguerre, care a marcat nașterea oficială a fotografiei; inventarea calotipiei, procedeu de realizare a fotografiei bazat pe principiul negativ/pozitiv, de către fizicianul și chimistul britanic Fox Talbot; inventarea plăcilor de colodiu umede de către englezul Frederick Scott Archer și a plăcilor fotografice de sticlă uscate de către britanicii Richard Leach Maddox și John Huds Bennet; introducerea filmului fotografic flexibil montat pe role și lansarea primului aparat Kodak de către inventatorul american George Eastman; lansarea primului aparat care folosea film de 35 mm de către compania germană „Leica"; lansarea primului aparat fotografic instant „Polaroid", inventat de americanul Edwin Land. În cele din urmă, începând cu 1975, acest drum a condus la revoluția fotografiei digitale. Fiecare pas succesiv a făcut ca aparatele fotografice să devină mai mici și mai rapide, îmbunătățind semnificativ calitatea imaginii.
Primul atelier fotografic a fost deschis la Chișinău în 1854 de către Eduard Glewski, iar înainte de Primul Război Mondial în Basarabia existau deja circa 100 de ateliere de fotografie.
Colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei cuprinde peste 30 de aparate fotografice, realizate în Austria; Germania, Franța, URSS, Japonia și China, datate cu sf. sec. XIX-anii 2000, între care aparate cu burduf pliabil, camere de tip BOX (cutie), aparate reflex cu un singur obiectiv (SLR) și cu două obiective (TLR), aparate digitale (DSLR).

Tur Virtual

Publicaţii

Biblioteca „Tyragetia"

Studii de muzeologie (II)

Biblioteca „Tyragetia” XXIII, Chișinău, 2013. 228 p. ISBN 978-9975-80-765-4; 978-9975-80-766-1.

La sfârșitul lunii decembrie 2013 a fost lansat la sediul Muzeului Național de Istorie a Moldovei volumul Studii de muzeologie, II în contextul altor manifestări științifice și culturale prin care prestigioasa instituție a omagiat actul apariției sale din 21 decembrie 1983.

Din caseta tehnică aflăm că volumul a apărut în seria Biblioteca „Tyragetia" XXIII, coordonatorii seriei fiind dr. hab. Eugen Sava și dr. Aurel Zanoci, responsabil de ediție dr. hab. Elena Ploșnița. Prezentarea grafică aparține lui Ivan Litsiuk și Mihai Sava, autorul fotografiilor este Iurie Foca, redacția a fost asigurată de Vlad Pohilă și Mariana Balan. Tiparul a fost executat la Bons Offices, pe hârtie de calitate, format 17x25.

Încadrat între cele două coperți color, maro, prima reprezentând stema muzeului, a doua cuprinde extrase din recenziile asupra volumului, autori fiind dr. hab. Ion Niculiță și dr. Valentina Ursu, cuprinsul lucrării reunește anumite contribuții științifice în domeniul muzeologiei din țară și de peste hotare

Debutând cu o scurtă prefață, semnată de dr. hab. E. Sava, volumul are ca punct de plecare Propunerea de politică publică privind modernizarea și eficientizarea activității muzeelor. În aprilie 2012, Ministerul Culturii al Republicii Moldova a creat un Grup de lucru care a elaborat proiectul Politici publice privind eficientizarea activității muzeelor din subordinea ministerului. Proiectul, după dezbateri publice, în iulie 2013 a fost aprobat de Comitetul Interministerial pentru Planificarea Strategică de pe lângă Cancelaria de Stat. Începând cu 2014 două opțiuni ale proiectului urmează a fi realizate. Este vorba de Opțiunea nr.2 - Managementul bazat pe performanțe și dezvoltarea componentelor antreprenoriale și educaționale ale muzeelor și Opțiunea nr.3 - Acreditarea managementului colecțiilor și finanțarea proiectelor de dezvoltare a colecțiilor.

Girul valoric al acestui volum este dat de probitatea științifică a semnatarilor. Printre ei nominalizăm numele patriarhului muzeologiei din România contemporană - prof. dr. Ioan Opriș, care prezintă un studiu intitulat Realități și orizonturi muzeografice, autorul reușind cu succes să motiveze realitățile muzeologiei contemporane din România și să argumenteze perspectiva evoluției instituției muzeale.

Surprinde prin bogăția informațiilor studiul semnat de Aurelia Cornețchi și intitulat Noaptea muzeelor - un concept salutar. Autorul consideră că fenomenul cultural Noaptea muzeelor a „revoluționarizat instituția muzeală, are un impact extraordinar asupra publicului larg și este un fenomen în plină ascensiune"

Studiul semnat de Lucia Marinescu-Tonu pune în discuție probleme de pedagogie de patrimoniu, care implementată poate contribui la dezvoltarea economică, la asigurarea unei coeziuni sociale și cetățenie activă.

Dr. hab. Elena Ploșnița în Patrimoniul muzeal - câteva piste de reflecție și acțiune sugerează ideea necesității dezvoltării patrimoniului instituțiilor muzeale pe baza unor concepții științifice adecvate, iar dezvoltarea însăși a muzeului pornind de la un management bazat pe politici de marketing și pe tehnologiile informaționale.

Studiu semnat de Adelaida Chiroșca recuperează perspectiva de prezentare a unei interesante colecții - Matrice sigilare din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei.

Iurii Piatnițki dedică un studiu amănunt personalității lui Mihail Mihailovici Savostin, cunoscut colecționar rus de la sfârșitul secolului XIX - începutul secolului XX.

Ann Nicholls propune cititorului o prezentare a Academiei Europene a Muzeelor - scopul fiind atragerea muzeografilor și instituțiilor muzeale din Republica Moldova în activitatea acestei instituții, întemeiată de muzeologi europeni la a 10-a aniversare de la decesul regretatului muzeolog Kenneth Hudson, cu sediul în Olanda. Academia are drept scop stimularea gândirii muzeologice, susținerea cercetării în domeniul muzeologiei, a ideilor de pionierat din practica muzeologică etc.

Conceput unitar volumul Studii de muzeologie incintă și înștiințează în același timp, utilitatea apariției lui fiind de netăgăduit. Scrisă într-un stil clar și sobru, se va impune cu siguranță între lucrările specifice genului.

Are un tiraj onorabil în actualele condiții. Esențial este ca acest volum să nu lipsească din bibliotecile de specialitate și din cele publice.

Recomandăm cu căldură acest volum de studii ce se înscrie pe linia tradiției cercetărilor muzeologice ale Muzeului Național de Istorie a Moldovei.

Dr. hab. Elena Ploșnița