#Exponatul Lunii

Clopoțeii de Crăciun au intrat în spațiul românesc printr-un proces îndelungat, în care tradițiile arhaice s-au împletit cu credința creștină și cu influențele europene. Cu mult înainte de apariția sărbătorii Crăciunului, sunetele metalice aveau un rol ritualic important în comunitățile vechi: ele erau folosite pentru alungarea spiritelor rele, pentru purificarea spațiului și pentru protejarea oamenilor în momentele de trecere dintre ani. Aceste credințe s-au păstrat în obiceiurile de iarnă, precum colindatul, Plugușorul sau jocurile cu măști, unde clopotele și zurgălăii erau nelipsiți.

Odată cu răspândirea creștinismului, sunetul clopotului a căpătat o semnificație religioasă profundă, devenind vestitor al sărbătorilor mari și simbol al Nașterii Domnului. Totuși, clopoțeii mici nu erau încă folosiți ca decorațiuni, ci mai ales ca obiecte funcționale sau rituale.

Primul brad împodobit cu prilejul sărbătorilor de Crăciun a fost cel de la palatul principelui Carol I de Hohenzollern, după sosirea sa în Principatele Române, în anul 1866. Din acel moment, tradiția s-a statornicit, iar în noaptea de Crăciun, prinții și prințesele invitate la palat participau la împodobirea bradului. Printre ornamentele folosite se numărau și clopoțeii metalici, care simbolizau bucuria, vestea cea bună și protecția divină asupra casei.

În secolul al XX-lea, clopoțeii de Crăciun se răspândesc în toate provinciile românești și devin un simbol vizual al sărbătorii, prezent atât în decorațiuni, cât și în colinde. Chiar și în perioadele în care expresia religioasă a fost restricționată, clopoțeii au rămas în casele oamenilor ca semn al bucuriei și al continuității tradiției. Astăzi, ei păstrează această dublă semnificație: ecoul unor credințe străvechi și, totodată, vestea Nașterii lui Hristos, devenind un simbol al speranței, al luminii și al legăturii dintre trecut și prezent.

Aceste piese cu clinchete sonore fac parte dintr-o colecție generoasă de patrimoniu al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, întrunind peste 200 de bunuri culturale. O contribuție substanțială la completarea acestei colecții de clopoței decorativi a adus-o Dorina Raischi, învățătoare la școala nr. 94 din or. Chișinău, care a donat muzeului 174 de clopoței, dintre care circa 30 de piese sunt cu tematica sărbătorilor de iarnă. Aceștia fiind confecționați din ceramică, porțelan, sticlă, metal, au fost aduși de pe diferite meridiane ale lumii, unde redau o imagine sumară despre cultura universală a clopoțeilor. Ei dau o nota festiva casei noastre si chiar unui cadou, sunt parte integranta a sărbătorilor de iarna si este greu sa ne imaginam Crăciunul fără clinchetul lor vesel.

Tur Virtual

Program

Adresa

Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chișinău, Republica Moldova

Vizitare

Zilnic:

program de vară (aprilie - octombrie) – orele 10-18;
program de iarnă (noiembrie - martie) – orele 10-17.

Accesul în muzeu este oprit cu 20 minute înaintea încheierii programului

Închis: Luni, 1, 7 și 8 ianuarie, 8 martie, prima și a doua zi de Paște, 1 mai, 9 mai, 27 și 31 August, 14 octombrie, 25 decembrie.

Programul casei de bilete

10.00 - 16.20 - noiembrie - martie
10.00 - 17.20 - aprilie - octombrie

Taxe de intrare

Intrare generală:

adulți - 50 lei
pensionari, studenți - 20 lei
elevi - 10 lei

Intrarea liberă pentru toți vizitatorii: ultima zi de joi din lună.

Acces gratuit:
Copii preșcolari (până la vârsta de 7 ani), copii din instituții rezidențiale, copii cu dizabilități (până la vârsta de 18 ani) și însoțitorul acestora, militari în termen, delegații oficiale și delegații cu caracter cultural (în limita programului de funcționare a muzeului), angajați ai rețelei muzeale naționale, Ministerului Culturii și instituțiilor naționale din domeniul patrimoniului cultural, posesorii cardurilor ICOM și ICOMOS, veteranii de război (în temeiul Legii nr. 317/2024), pentru participanții la lichidarea urmărilor avariei de la C.A.E. Cernobîl.

Internet prin Wi-Fi gratuit