#Exponatul Lunii

Acest portret impresionant al lui Mihai Eminescu, realizat de artistul Alexandru Gușanov, este inspirat din una dintre cele patru fotografii cunoscute ale poetului. Fotografia care a stat la baza acestui portret a fost realizată în anul 1869, în Piața Sf. Wenceslas din Praga, când Eminescu avea doar 19 ani. Compoziția ovală și cromatica armonioasă subliniază personalitatea marcantă și carisma tânărului poet, surprinzând o expresie ce sugerează atât melancolie, cât și profunzime intelectuală.
Alexandru Gușanov (1929-2005), pictor moldovean de origine ucraineană, s-a remarcat prin opera sa vastă, ce numără aproximativ 5.000 de lucrări - portrete, peisaje și naturi statice. Stabilit în Moldova din 1945, Gușanov a absolvit Școala Republicană de Arte Plastice „I.E. Repin" din Chișinău în 1952. Lucrările sale au fost expuse în numeroase expoziții naționale și internaționale, fiind apreciate în țări precum Franța, Ungaria, Rusia și Iugoslavia. Artistul a dedicat o mare parte din cariera sa creării de portrete ale personalităților istorice și culturale, inclusiv Dimitrie Cantemir, Mihail Kogălniceanu și Alexei Mateevici, care fac parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei.
Subiectul portretului, Mihai Eminescu (1850-1889), este cel mai important poet al literaturii române, ale cărui opere reflectă profunzimea gândirii, sensibilitatea față de natură și identitatea națională. La vârsta de 19 ani, când a fost realizată fotografia ce a inspirat acest portret, Eminescu se afla în plin proces de formare intelectuală, pregătindu-se să devină vocea emblematică a culturii românești. Printre cele mai cunoscute creații ale sale se numără poemul Luceafărul, o capodoperă a literaturii universale.

Tur Virtual

Cercetare Proiecte de Cercetare

"Valorificarea științifică și promovarea diverselor categorii de patrimoniu muzeal" (2013-2014)

Începând cu 1 ianuarie 2013 cercetătorii științifici ai muzeului realizează proiectul instituțional Valorificarea științifică și promovarea diverselor categorii de patrimoniu muzeal.

Cercetarea de muzeu este strâns legată de patrimoniul existent și dezvoltarea acestuia, de cunoașterea și utilizarea lui. Cu cât acest patrimoniu este mai bine cunoscut cu atât mesajele și semnificația lui - întrunite în lucrări științifice și forme expoziționale - sunt mai ușor de recepționat de către beneficiari.

Colecțiile unui muzeu constituie, în primul rând un patrimoniu de valori de cultură concretizat sub formă de bunuri materiale și sunt parte a patrimoniului național. Toate aceste bunuri de cultură au o anumită valoare intrinsecă și valoare contextuală. Cercetarea și cunoașterea lor capătă o pondere deosebită în activitatea muzeului, pentru că necesitățile de cunoaștere a patrimoniului au finalitatea de consolidare și dezvoltare a identității culturale a grupurilor și indivizilor, de dezvoltare durabilă, de armonie socială, de promovare a unui dialog intercultural la nivel național și internațional.

Cercetarea, cunoașterea și promovarea colecțiilor de muzeu sunt justificate ca un mijloc de garanție a dreptului de acces al fiecăruia la resursele culturale de valori, pentru cunoașterea istoriei naționale, constituie un mijloc de democratizare a instituției muzeale Cercetarea și promovarea patrimoniului muzeal se impune și ca o consecință a rolului și locului muzeului în societatea contemporană.

Proiectul este axat pe trei obiective principale:
- sistematizarea științifică a colecțiilor arheologice;
- cercetarea și valorificarea fondului documentar( afișul, cartea națională, cartea străină, carte poștală, presa periodică basarabeană)
- identificarea tendințelor de dezvoltare a muzeologiei contemporane

În procesul de realizare a proiectului vor fi utilizate mai multe metode de cercetare, esențiale fiind istorică și muzeografică.

Realizarea proiectului va contribui la elaborarea unor standarde calitative de evidență științifică a patrimoniului, a unor politici muzeale concrete, la dezvoltarea parteneriatului științific și cultural național și internațional, la afirmarea unei societăți responsabile de necesitatea protejării valorilor culturale.

Vezi și: