EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Clopoțeii de Crăciun au intrat în spațiul românesc printr-un proces îndelungat, în care tradițiile arhaice s-au împletit cu credința creștină și cu influențele europene. Cu mult înainte de apariția sărbătorii Crăciunului, sunetele metalice aveau un rol ritualic important în comunitățile vechi: ele erau folosite pentru alungarea spiritelor rele, pentru purificarea spațiului și pentru protejarea oamenilor în momentele de trecere dintre ani. Aceste credințe s-au păstrat în obiceiurile de iarnă, precum colindatul, Plugușorul sau jocurile cu măști, unde clopotele și zurgălăii erau nelipsiți.

Odată cu răspândirea creștinismului, sunetul clopotului a căpătat o semnificație religioasă profundă, devenind vestitor al sărbătorilor mari și simbol al Nașterii Domnului. Totuși, clopoțeii mici nu erau încă folosiți ca decorațiuni, ci mai ales ca obiecte funcționale sau rituale.

Primul brad împodobit cu prilejul sărbătorilor de Crăciun a fost cel de la palatul principelui Carol I de Hohenzollern, după sosirea sa în Principatele Române, în anul 1866. Din acel moment, tradiția s-a statornicit, iar în noaptea de Crăciun, prinții și prințesele invitate la palat participau la împodobirea bradului. Printre ornamentele folosite se numărau și clopoțeii metalici, care simbolizau bucuria, vestea cea bună și protecția divină asupra casei.

În secolul al XX-lea, clopoțeii de Crăciun se răspândesc în toate provinciile românești și devin un simbol vizual al sărbătorii, prezent atât în decorațiuni, cât și în colinde. Chiar și în perioadele în care expresia religioasă a fost restricționată, clopoțeii au rămas în casele oamenilor ca semn al bucuriei și al continuității tradiției. Astăzi, ei păstrează această dublă semnificație: ecoul unor credințe străvechi și, totodată, vestea Nașterii lui Hristos, devenind un simbol al speranței, al luminii și al legăturii dintre trecut și prezent.

Aceste piese cu clinchete sonore fac parte dintr-o colecție generoasă de patrimoniu al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, întrunind peste 200 de bunuri culturale. O contribuție substanțială la completarea acestei colecții de clopoței decorativi a adus-o Dorina Raischi, învățătoare la școala nr. 94 din or. Chișinău, care a donat muzeului 174 de clopoței, dintre care circa 30 de piese sunt cu tematica sărbătorilor de iarnă. Aceștia fiind confecționați din ceramică, porțelan, sticlă, metal, au fost aduși de pe diferite meridiane ale lumii, unde redau o imagine sumară despre cultura universală a clopoțeilor. Ei dau o nota festiva casei noastre si chiar unui cadou, sunt parte integranta a sărbătorilor de iarna si este greu sa ne imaginam Crăciunul fără clinchetul lor vesel.

Tur Virtual


Colecții

Dezvoltarea patrimoniului

În perioada 2020-2024, colecțiile Muzeului Național de Istorie s-au îmbogățit cu un total de 10.476 de piese, prin diverse modalități: donații, achiziții și confiscări de la vamă. Repartizarea anuală este următoarea:
• 2020 - 2.897 bunuri culturale
• 2021 - 1.376 bunuri culturale
• 2022 - 1.506 bunuri culturale
• 2023 - 2.465 bunuri culturale
• 2024 - 2.232 bunuri culturale

Patrimoniul muzeului s-a îmbogățit recent cu o serie de obiecte valoroase și diverse. Printre acestea se numără piese arheologice, monede moldovenești contemporane, fotografii și documente care reflectă viața deportaților. De asemenea, muzeul a primit o colecție de medalii și obiecte personale ale lui Simion Odainic (1938-2023), cunoscut drept autorul distincțiilor de stat ale Republicii Moldova, instituite în anul 1992, precum și al altor importante însemne faleristice și heraldice, înscrise în Armorialul General al Republicii Moldova.

Totodată, patrimoniul a fost completat cu o impresionantă colecție de mărci poștale românești neobliterate, din perioada 1948-1964, donată de colecționarul român Ilie Picioruș, domiciliat în București.




Muzeul își completează în permanență fondul de exponate prin donații și achiziții, cercetări de teren și transferuri. Astfel, în anul 2009 patrimoniul MNAIM s-a îmbogățit cu 1538 de piese cu valoare istorică și memorială, inclusiv 1042 de piese arheologice, 92 de piese numismatice, 29 de fotografii, 24 documente, 4 arme și echipament militar, 95 de obiecte etnografice și uzuale, 13 obiecte tehnice, 29 de piese de artă decorativă, 5 picturi, 70 de piese filatelice, precum și 135 de piese trecute le categoria „diverse”.

Dintre cele mai valoroase piese intrate în colecții consemnăm:
  • monede romane, sec. II;
  • dirhemi, Hoarda de aur, sec. XIV;
  • Evanghelie, București, 1750;
  • veșminte sacerdotale, Basarabia, înc. sec. al XIX-lea;
  • unități de măsură, Rusia, 1857;
  • fotografii și obiecte de uz casnic din familia pictorului Nicolae Coleadici;
  • documente și fotografii care au aparținut familiei membrului Sfatului Ţării Ion Panțâru;
  • piese de vestimentație care au aparținut compozitoarei Zlata Tcaci.¶

În perioada 2012-2013 patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei s-a îmbogățit cu 9389 de piese, inclusiv 4087 fond de bază. Acestea au intrat în muzeu prin donații (2442), achiziții (157) și transfer de la fostul Muzeu de Arheologie al AŞM (6214) și Vistieria de Stat a Republicii Moldova (576).

Fondul de bază al patrimoniului muzeal s-a completat cu 5087 de piese, inclusiv: 2538 piese arheologice, 536 piese numismatice, 88 obiecte etnografice și uzuale, 9 obiecte tehnice, 79 de fotografii, 93 de documente, 108 de picturi, 208 piese de artă decorativă, 120 piese de filatelie, 2 piese de mobilă, precum și 296 de piese trecute la categoria „diverse".     

Printre cele mai valoroase piese care au îmbogățit patrimoniul Muzeului în anii 2012-2013 sunt:

- Amforetă, lut ars, sec. II a. Chr;
- Amforă, sf. sec. VI - înc. sec. V;
- Monede romane din tezaurul de la Goleni, raionul Cantemir, sec. III-IV;
- Monede medievale, descoperite la Costești, raionul Ialoveni, sec. XIV-XV,
- Tezaur din epoca bronzului tardiv, Cultura Noua-Coslogeni (sec. XIV-XII a. Chr);
- Colecție de monede de cupru, Hoarda de Aur, Costești sec. XIV;
- Vase de aramă, sec. XVI-XVII ;
- Fragmente decorative pentru vestimentație provenite din săpăturile arheologice de la Mănăstirea Căpriana;
- Ceasuri de cămin, lampă de birou, Europa de Vest, sec. XIX,
- Statuete din porțelan, Europa de Vest, sec. XIX;
- Carte Город Кишинев времен жизни в нем А.С. Пушкина (1820-1823), Ioan Halippa, Chișinău, 1899;
- Dicționar român-rus de Nicolae Popovschi, Chișinău, 1922;
- Pălărioare de damă, anii 40-50, sec. XX;
- Colecția ziarului „Basarabia", 28 septembrie 1941-20 octombrie 1941;
- Fotografii și scrisori de pe front, care au aparținut lui Grigore Crivonosov din s. Macovei, 1944;
- Colecție de fotografii despre deportările din Basarabia din vara anului 1949;
- Colecție de clopoței decorativi, 1978-2011.
- Colecție de obiecte, cărți, schițe și tablouri ale pictorului E. Childescu.



Între anii 2014 și 2015 patrimoniul muzeului a crescut cu 6 578 piese, inclusiv 2 530 fond de bază. Acestea au intrat în muzeu prin donații, achiziții, transfer de la fostul Muzeu de Arheologie al AŞM și de la Vistieria de Stat a Republicii Moldova.

Fondul de bază al patrimoniului muzeal s-a completat cu noi și valoroase obiecte arheologice (1401), piese numismatice (243), fotografii (103), documente (57), piese de artă decorativă (103), piese de vestimentație și accesorii (29), obiecte tehnice (27), arme (15), piese de mobilier (29) ș.a. Printre cele mai valoroase bunuri culturale care au îmbogățit colecțiile muzeale menționăm:

- Acte în limba română, tipărite în Basarabia în anii 1815-1828;
- Ibric cu arzător, ceainic și vas pentru zahăr, Anglia, sec. XIX;
- Mașină de cusut „Phoenix", Germania, înc. sec. XX;
- Documente, fotografii și obiecte personale ce reflectă viața și activitatea regizorului și scenaristului Valeriu Gagiu;
- Materiale despre activitatea Comitetului Național Olimpic din Republica Moldova.



 

 


Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
02 decembrie 2025 – 04 ianuarie 2026
 
25 septembrie 2025 – 1 septembrie 2026
 
11 august 2025 – 31 ianuarie 2026
 
Peste 2500 de piese din metale prețioase de o deosebită valoare istorică, artistică și simbolică
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Luni închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 50 lei, pensionari, studenţi - 20 lei, elevi - 10 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Clopoțeii de Crăciun au intrat în spațiul românesc printr-un proces îndelungat, în care tradițiile arhaice s-au împletit cu credința creștină și cu influențele europene. Cu mult înainte de apariția sărbătorii Crăciunului, sunetele metalice aveau un rol ritualic important în comunitățile vechi: ele erau folosite pentru alungarea spiritelor rele, pentru purificarea spațiului și pentru protejarea oamenilor în momentele de trecere dintre ani...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC