#Exponatul Lunii

Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic. La momentul de față mărgelele de chihlimbar se păstrează în Fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, restul depozitului fiind în poseseia unui colecționar privat.
Depozitul a fost descoperit întâmplător într-o groapă cu adâncimea de circa 50 cm. Obiectele din acest depozit sunt de origine occidentală, având analogii cunoscute în complexe arheologice similare de pe teritoriul Poloniei, Ungariei, Serbiei, Slovaciei și, într-o măsură mai redusă a României. Prezența acestui depozit de bronzuri pe teritoriul Republicii Moldova ilustrează dinamica culturală a regiunii în epoca Fierului timpuriu și schimbarea fundamentală a vectorului influențelor culturale, de la est către vest.

Șiragul de mărgele din chihlimbar reprezintă 16 unități păstrate întregi și cinci fragmentare. Acestea au formă bitronică alungită și dimensiuni diferite. Sunt de culoare brun-roșcată, și au lungimea cuprinsă între 1,1 și 3,1 cm, lățimea între 0,6 și 1,4 cm, grosimea între 0,6 și 1,1 cm, iar diametrul perforației între 0,2 și 0,3 cm.
Mărgele din chihlimbar sunt prezente în mai multe depozite de bronz datate în perioada târzie a epocii bronzului din jumătatea estică a Slovaciei și din Ungaria transdanubiană. Analogii sunt cunoscute și în peștera Cioclovina din România. Odată cu începutul epocii Fierului, piesele din chihlimbar dispar timp de aproximativ 300 de ani din Bazinul Carpatic, reapărând odată cu pătrunderea elementelor scitice.
Depozitul de bronzuri descoperit la Nisporeni se datează în intervalul HaA2-HaB1-2 (1050/1000 - 800/750 a. Chr).

Tur Virtual

Expoziții

„Arta în mișcare: de la schiță la film regizat”

28 octombrie – 28 noiembrie 2025

Expoziția „Arta în mișcare: de la schiță la film regizat”, organizată cu prilejul Zilei mondiale a patrimoniului audiovizual, își propune să exploreze contribuția valoroasă a pictorilor scenografi care au activat încă de la deschiderea studioul Moldova-film, cum sunt Aurelia Roman și Stanislav Bulgakov.

Moldova-Film a devenit ca studio de film independent în 1952, fiind denumit „Studioul Moldovenesc de Actualități Documentare". Din 24 ianuarie 1957, odată cu reorganizarea și redenumirea acestui în Studioul de cronică și filme documentare „Moldova-Film, cinematografia a devenit în scurt timp un pilon cultural al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești. În 1991, s-a reorganizat în Concernul de Stat "Moldova Film", apoi în 1994 în Studioul Cinematografic de Stat Moldova Film. Iar din 1999 și până în prezent, în urma reorganizării Studioului Cinematografic de Stat s-a format Societatea pe Acțiuni "Moldova Film". În decursul a patru decenii, studioul a produs filme artistice, documentare și de animație care au marcat generații întregi și au contribuit la formarea unei identități vizuale distincte în spațiul est-european.

În acest univers al imaginii în mișcare, scenografia joacă un rol esențial. Scenograful este artistul care dă formă lumii cinematografice - construiește decoruri, imaginează costume, creează atmosfera vizuală care susține povestea. Este un arhitect al emoției, un pictor al spațiului narativ.

Expoziția „Arta în mișcare: de la schiță la film regizat" valorifică patrimoniul scenografic aflat în colecțiile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, aducând în prim-plan creația Aureliei Roman - pictor scenograf remarcabil, activă în cadrul studioului „Moldova-Film" între anii 1959-1987. Absolventă a Facultății de Artă de la VGIK Moscova, Aurelia Roman a contribuit la realizarea vizuală a peste douăzeci de filme, prin schițe de costume, decoruri și afișe cinematografice, multe dintre acestea fiind păstrate astăzi ca piese de patrimoniu muzeal.

Expoziția include și lucrări din colecția lui Stanislav Bulgakov - pictor-scenograf și Maestru Emerit al Artei din RSS Moldovenească. Colaborarea artistică dintre cei doi a marcat vizual identitatea cinematografiei moldovenești din a doua jumătate a secolului XX, contribuind la estetica filmelor precum „Poienile Roșii", „Omul merge după soare", „Riscul" sau „Serghei Lazo".

Prin această expoziție, publicul este invitat să descopere procesul artistic din spatele ecranului - de la prima linie trasată pe hârtie până la imaginea finală din film. Este o călătorie în culisele creației, o pledoarie pentru recunoașterea scenografiei ca formă de artă și parte integrantă a patrimoniului cultural național.

Vernisaj: 28 octombrie, ora 14:00, holul de la etajul 1 al Muzeului Național de Istorie a Moldovei.

Expoziția „Arta în mișcare: de la schiță la film regizat" poate fi vizitată în perioada 28 octombrie - 28 noiembrie 2025, în pe holul de la etajul 1 Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Chișinău, str. 31 August 1989 121 A.