#Exponatul Lunii

Școala Eparhială de Fete din Chișinău și-a deschis porțile la 3 mai 1864, răspunzând unei nevoi stringente: în Basarabia nu existau instituții dedicate educației fiicelor clerului. Conform circularei din 1864, predarea se făcea în limba română, prevedere aplicată în întreaga eparhie. Prima directoare a școlii a fost nobilă Anastasia Dmitrievna Rizo, invitată de arhiepiscopul Antonie.
Curricula aprobată de Ministerul Învățământului Public și de Eparhia Chișinăului cuprindea atât discipline teoretice, cât și activități practice. Elevele studiau religia, citirea și scrierea în limbile română, slavonă și rusă, aritmetica și exercițiile de calcul, istoria universală și geografia. Programul era completat de cursuri de cânt bisericesc și de deprinderi practice: croitorie, cusut, tricotat, dar și gospodărie - coacerea pâinii și a prosforelor, prepararea mâncărurilor și a conservelor, îngrijirea animalelor și cultivarea grădinii.
Pe vignetă, realizată în 1911 la atelierul fotografic al lui Z. N. Sumovski din Chișinău, sunt imortalizate 29 de absolvente și 13 profesori. În centru apar portretele episcopului Serafim (Ciciagov), ale directoarei N. R. Mihelson, ale profesoarei V. E. Bejerian și ale preoților F. Ghiliarov și P. Jurikas. O personalitate remarcabilă este Praskovia Vasilievna Cuciurenko, profesoară de caligrafie timp de 37 de ani, devenită în 1911 educatoare principală și adjunctă a directoarei. Pentru devotamentul său, a fost decorată cu medalia de aur „Pentru serviciu îndelungat".
În 1911, școala număra 648 eleve repartizate în 17 clase. Biblioteca instituției cuprindea 7414 volume, dintre care 3955 pentru eleve și 3459 pentru profesori. Absolventele, devenite soții de preoți sau învățătoare în școli rurale și urbane, contribuiau la răspândirea credinței și a educației morale, consolidând rolul cultural și spiritual al școlii.
Pe verso-ul vignetei se află eticheta „Magazin și atelier de rame, tablouri, oglinzi și sticlă de fereastră A. D. Kon'gova, Chișinău, str. Gogol nr. 37, lângă Banca de Stat".
Această vignetă unică a fost donată la sfârșitul anului 2025 Muzeului Național de Istorie a Moldovei de către familia Dadiștian din Drochia.

Tur Virtual

Expoziții

„Cartând Marea Neagră”
(Marea Neagră în cartografia europeană)

18-30 iunie 2021

Cea mai veche dovadă cartografică a coastei Mării Negre din antichitate este o hartă a Mării Negre, realizată pe piele, care cuprinde perioada anilor 230-240 d.Hr. A fost descoperită în timpul săpăturilor arheologice ale cetății Dura Europos de pe râul Eufrat din Siria. Este anterioară așa-numitei Tabula Peutingeriana (sec. IV), un itinerar sau ghid produs de inginerii romani.

Dezvoltarea comerțului și a navigației în bazinul mediteranean, practicate, în principal, de orașele-state italiene Veneția, Genova, Ancona și Amalfi, a necesitat crearea portulanelor care au descris porturile, conexiunile și distanțele dintre acestea și cele mai ușoare căi de acces. Cei mai renumiți maeștri ai hărților de navigație au fost Petrus Vesconte din Genova, Angelino de Delorto și Guillelmo Soleri din Mallorca. Prin urmare, atelierele producătorilor de hărți din Veneția, Genova, Pisa, Amalfi și Mallorca au stabilit bazele cartografiei europene moderne.

Abraham Ortelius a fost printre primii europeni care au creat hărți istorice, inclusiv una a Mării Negre. Concepte ale coastei Mării Negre în secolele XVI-XVIII au apărut în lucrările multor cartografi europeni, în bresle de cartografi și ateliere. Printre producătorii de hărți, renumiți pentru realizările lor, se numără Nicolas și Guillaume Sanson, Guillaume de l'Isle, Johann Baptist Homann, Isaak Tirion și Johann van der Bruggen.

Hărțile și descrierile geografice prezentate în expoziție arată că de-a lungul veacurilor au existat oameni cu spirit economic și științific - oameni de știință, marinari, ecleziaști, negustori și militari - care au depășit toate obstacolele și interdicțiile de dragul colectării, analizei și furnizării informațiilor și a cunoașterii, orientate nu către credința umană, ci spre mintea umanistă.

Expoziția este organizată în cadrul proiectului „Portalul Arheologie, Istorie și Cultură din Marea Neagră" (ArHiCuP) al Programului Operațional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020, cofinanțat de Uniunea Europeană prin Instrumentul European de Vecinătate. Partenerii proiectului sunt: Municipiul Nessebar, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Muzeul Național de Istorie a Moldovei.

Expoziția va fi prezentată la Muzeul Național de Istorie a Moldovei în perioada 18 - 30 iunie 2021.