#Exponatul Lunii

Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).

Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.

Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.

Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.

Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.

Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).

Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:

1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint
2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint
3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint

Tur Virtual

Expoziții

„Cartând Marea Neagră”
(Marea Neagră în cartografia europeană)

18-30 iunie 2021

Cea mai veche dovadă cartografică a coastei Mării Negre din antichitate este o hartă a Mării Negre, realizată pe piele, care cuprinde perioada anilor 230-240 d.Hr. A fost descoperită în timpul săpăturilor arheologice ale cetății Dura Europos de pe râul Eufrat din Siria. Este anterioară așa-numitei Tabula Peutingeriana (sec. IV), un itinerar sau ghid produs de inginerii romani.

Dezvoltarea comerțului și a navigației în bazinul mediteranean, practicate, în principal, de orașele-state italiene Veneția, Genova, Ancona și Amalfi, a necesitat crearea portulanelor care au descris porturile, conexiunile și distanțele dintre acestea și cele mai ușoare căi de acces. Cei mai renumiți maeștri ai hărților de navigație au fost Petrus Vesconte din Genova, Angelino de Delorto și Guillelmo Soleri din Mallorca. Prin urmare, atelierele producătorilor de hărți din Veneția, Genova, Pisa, Amalfi și Mallorca au stabilit bazele cartografiei europene moderne.

Abraham Ortelius a fost printre primii europeni care au creat hărți istorice, inclusiv una a Mării Negre. Concepte ale coastei Mării Negre în secolele XVI-XVIII au apărut în lucrările multor cartografi europeni, în bresle de cartografi și ateliere. Printre producătorii de hărți, renumiți pentru realizările lor, se numără Nicolas și Guillaume Sanson, Guillaume de l'Isle, Johann Baptist Homann, Isaak Tirion și Johann van der Bruggen.

Hărțile și descrierile geografice prezentate în expoziție arată că de-a lungul veacurilor au existat oameni cu spirit economic și științific - oameni de știință, marinari, ecleziaști, negustori și militari - care au depășit toate obstacolele și interdicțiile de dragul colectării, analizei și furnizării informațiilor și a cunoașterii, orientate nu către credința umană, ci spre mintea umanistă.

Expoziția este organizată în cadrul proiectului „Portalul Arheologie, Istorie și Cultură din Marea Neagră" (ArHiCuP) al Programului Operațional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020, cofinanțat de Uniunea Europeană prin Instrumentul European de Vecinătate. Partenerii proiectului sunt: Municipiul Nessebar, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Muzeul Național de Istorie a Moldovei.

Expoziția va fi prezentată la Muzeul Național de Istorie a Moldovei în perioada 18 - 30 iunie 2021.