Chișinăul, prin centrul său istoric, este unicul oraș protejat de stat din Republica Moldova. Menționat documentar în anul 1436, Chișinăul a apărut, se pare, în zona Colinei Măzărache, după care a crescut și s-a dezvoltat cuprinzând, peste ani, Buicanii, Vovințenii și alte câteva moșii învecinate. Devenit târg pe la mijlocul secolului al XVII-lea, Chișinăul poartă amprenta fidelă a orașelor moldovenești medievale și premoderne, situate în lungul marelui drum comercial internațional, care lega centrele de la Dunărea de Jos și Marea Neagră de orașele din Europa Centrală și de Nord (hanseatice). Această ipostază a fost decisivă la începutul secolului al XIX-lea când, în virtutea poziționării sale geografice și economice, Chișinăul a devenit un important centru politic, administrativ și cultural al spațiului pruto-nistrean. Prin aceasta se explică faptul că în toată perioada modernă localitatea a beneficiat de atenția deosebită a istoricilor și amatorilor de antichități. Cu toate acestea, lipsa unor investigații arheologice direcționate a făcut ca până în prezent să nu se reușească creionarea unei imagini coerente, unitare și complexe a istoriei vechi, medievale și premoderne a celei mai mari urbe din spațiul est-carpatic. Studiile academice de sinteză sau cele cu caracter enciclopedic, dedicate Chișinăului, reflectă în fraze generale și rigide aspectele vieții social-economice, politice și culturale ale urbei și evoluția sa din cele mai vechi timpuri până în epoca modernă.

Chiar dacă sporadice, cercetările arheologice și de suprafață, realizate după cea de-a doua conflagrație mondială în perimetrul Chișinăului și ale localităților adiacente, au condus la identificarea a zeci de situri reprezentate de stațiuni preistorice, așezări și necropole antice, cetăți și tumuli din diferite perioade istorice. Dintre acestea, așezarea atribuită hallstattului tracic din secolele XII-X a. Chr. de la periferia de nord-vest a orașului, cercetată în anii 1955-1956, a dat numele unei importante culturi arheologice - cultura Chișinău-Corlăteni, recunoscută de comunitatea științifică internațională.

Importante descoperiri care întregesc coordonatele istorice ale Chișinăului, contribuind esențial la efortul de reconstituire a palmaresului său secular, au fost efectuate în ultimii ani. Cercetările arheologice din anii 2009 și 2010 întreprinse la Valea Morilor, investigațiile arheologice de salvare din anul 2010 la Biserica Măzărache și cele din anul 2012 de la Piața Veche, au scos la lumina zilei mărturii arheologice de valoare inestimabilă pentru trecutul urbei dar și al istoriei noastre naționale. Totodată, cercetările arheologice sistematice ale unor așezări și necropole din împrejurimile Chișinăului, de la Durlești-Valea Babei, Budești și Trușeni, întregesc tabloul evoluției comunităților umane din preistorie până în epoca medievală și premodernă din această parte a țării.



Toate aceste descoperiri, etalate în vitrinele expoziției dedicate aniversării a 577 de ani de la prima mențiune documentară a Chișinăului, vin să îndemne cercetătorii, oamenii de cultură, iubitorii de istorie și antichități, dar și edilii orașului cu aspirații europene, să nutrească mai multă dragoste față de moștenirea noastră culturală, față de trecutul urbei care merită nu doar să fie exploatat, dar și să fie cercetat, protejat și valorificat.