#Exponatul Lunii

Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic. La momentul de față mărgelele de chihlimbar se păstrează în Fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, restul depozitului fiind în poseseia unui colecționar privat.
Depozitul a fost descoperit întâmplător într-o groapă cu adâncimea de circa 50 cm. Obiectele din acest depozit sunt de origine occidentală, având analogii cunoscute în complexe arheologice similare de pe teritoriul Poloniei, Ungariei, Serbiei, Slovaciei și, într-o măsură mai redusă a României. Prezența acestui depozit de bronzuri pe teritoriul Republicii Moldova ilustrează dinamica culturală a regiunii în epoca Fierului timpuriu și schimbarea fundamentală a vectorului influențelor culturale, de la est către vest.

Șiragul de mărgele din chihlimbar reprezintă 16 unități păstrate întregi și cinci fragmentare. Acestea au formă bitronică alungită și dimensiuni diferite. Sunt de culoare brun-roșcată, și au lungimea cuprinsă între 1,1 și 3,1 cm, lățimea între 0,6 și 1,4 cm, grosimea între 0,6 și 1,1 cm, iar diametrul perforației între 0,2 și 0,3 cm.
Mărgele din chihlimbar sunt prezente în mai multe depozite de bronz datate în perioada târzie a epocii bronzului din jumătatea estică a Slovaciei și din Ungaria transdanubiană. Analogii sunt cunoscute și în peștera Cioclovina din România. Odată cu începutul epocii Fierului, piesele din chihlimbar dispar timp de aproximativ 300 de ani din Bazinul Carpatic, reapărând odată cu pătrunderea elementelor scitice.
Depozitul de bronzuri descoperit la Nisporeni se datează în intervalul HaA2-HaB1-2 (1050/1000 - 800/750 a. Chr).

Tur Virtual

Expoziții

„Chișinău – mărturii arheologice ale istoriei noastre milenare”

14 octombrie - 14 decembrie 2013

Chișinăul, prin centrul său istoric, este unicul oraș protejat de stat din Republica Moldova. Menționat documentar în anul 1436, Chișinăul a apărut, se pare, în zona Colinei Măzărache, după care a crescut și s-a dezvoltat cuprinzând, peste ani, Buicanii, Vovințenii și alte câteva moșii învecinate. Devenit târg pe la mijlocul secolului al XVII-lea, Chișinăul poartă amprenta fidelă a orașelor moldovenești medievale și premoderne, situate în lungul marelui drum comercial internațional, care lega centrele de la Dunărea de Jos și Marea Neagră de orașele din Europa Centrală și de Nord (hanseatice). Această ipostază a fost decisivă la începutul secolului al XIX-lea când, în virtutea poziționării sale geografice și economice, Chișinăul a devenit un important centru politic, administrativ și cultural al spațiului pruto-nistrean. Prin aceasta se explică faptul că în toată perioada modernă localitatea a beneficiat de atenția deosebită a istoricilor și amatorilor de antichități. Cu toate acestea, lipsa unor investigații arheologice direcționate a făcut ca până în prezent să nu se reușească creionarea unei imagini coerente, unitare și complexe a istoriei vechi, medievale și premoderne a celei mai mari urbe din spațiul est-carpatic. Studiile academice de sinteză sau cele cu caracter enciclopedic, dedicate Chișinăului, reflectă în fraze generale și rigide aspectele vieții social-economice, politice și culturale ale urbei și evoluția sa din cele mai vechi timpuri până în epoca modernă.

Chiar dacă sporadice, cercetările arheologice și de suprafață, realizate după cea de-a doua conflagrație mondială în perimetrul Chișinăului și ale localităților adiacente, au condus la identificarea a zeci de situri reprezentate de stațiuni preistorice, așezări și necropole antice, cetăți și tumuli din diferite perioade istorice. Dintre acestea, așezarea atribuită hallstattului tracic din secolele XII-X a. Chr. de la periferia de nord-vest a orașului, cercetată în anii 1955-1956, a dat numele unei importante culturi arheologice - cultura Chișinău-Corlăteni, recunoscută de comunitatea științifică internațională.

Importante descoperiri care întregesc coordonatele istorice ale Chișinăului, contribuind esențial la efortul de reconstituire a palmaresului său secular, au fost efectuate în ultimii ani. Cercetările arheologice din anii 2009 și 2010 întreprinse la Valea Morilor, investigațiile arheologice de salvare din anul 2010 la Biserica Măzărache și cele din anul 2012 de la Piața Veche, au scos la lumina zilei mărturii arheologice de valoare inestimabilă pentru trecutul urbei dar și al istoriei noastre naționale. Totodată, cercetările arheologice sistematice ale unor așezări și necropole din împrejurimile Chișinăului, de la Durlești-Valea Babei, Budești și Trușeni, întregesc tabloul evoluției comunităților umane din preistorie până în epoca medievală și premodernă din această parte a țării.

Toate aceste descoperiri, etalate în vitrinele expoziției dedicate aniversării a 577 de ani de la prima mențiune documentară a Chișinăului, vin să îndemne cercetătorii, oamenii de cultură, iubitorii de istorie și antichități, dar și edilii orașului cu aspirații europene, să nutrească mai multă dragoste față de moștenirea noastră culturală, față de trecutul urbei care merită nu doar să fie exploatat, dar și să fie cercetat, protejat și valorificat.